Cum a premeditat Vlasov transferul celor 46 ha de la Romexpo. Stenogramele procurorilor şi reacţia CCIR

Schiţa proiectului CCIR

Înstrăinarea celor 46 de hectare ale Romexpo către Camera de Comerţ şi Industrie a României, faţă de care se va pronunţa preşedintele României, care a primit proiectul de act normativ spre promulgare, a fost o acţiune premeditată bine gândită timp de aproape 17 ani.

„La început, când s-a făcut concesiunea pe 49 de ani, singura utilizare a terenurilor Romexpo stabilită prin lege era aceea de spaţii expoziţionale. De-a lungul timpului însă s-au tras multe sfori şi pentru alte activităţi comerciale, ajungându-se acum la un amplu proiect imobiliar”, au declarat pentru „Adevărul” surse avizate.

Primele demersuri datează din 2004

În 2004, Guvernul Năstase a dat o hotărâre prin care terenul Romexpo a fost transferat din administrarea CCIR în cea a Regiei Autonome „Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat“. Tot atunci, Camera de Comerţ şi Industrie a României a primit dreptul de folosinţă gratuită pe o perioadă de 49 de ani. Clădirile de pe teren sunt în proprietatea Romexpo SA.

În 2010, RA-APPS a vrut să ia acest drept CCIR, arătând că folosinţa gratuită nu a adus beneficii statului, ci numai beneficiarului care a exploatat imobilul prin închiriere, încasând sume considerabile de la cel care foloseşte direct, respectiv Romexpo, societate având ca acţionari şi diverse persoane fizice.

În 2012, Vlasov, pe-atunci preşedinte al CCIR a început să tragă sfori, chemând la discuţii politicieni importanţi, după cum reiese din stenogramele procurorilor anticorupţie din 2016, cuprinse în rechizitoriul prin care Vlasov a fost trimis pentru a treia oară în judecată.

În 2016, în stenogramele procurorilor, erau menţionate nume politice importante cu care Vlasov ar fi vorbit la telefon  în „scopuri economice”:  Alina Gorghiu, Vasile Blaga, Cătălin Predoiu, Mircea Toader, Călin Popescu Tăriceanu, Crin Antonescu, Victor Ponta, Florin Iordache.

Conform declaraţiilor subordonaţilor săi date procurorilor, odată cu guvernarea USL, Vlasov devine şi mai arogant.

„După preluarea funcţiei de premier de către Victor Ponta, Mihail Vlasov a iniţiat o întâlnire la Sala Candelabrelor din cadrul CCIR cu primul ministru şi încă 7 miniştri printre care: Varujan Vosganian, Florin Georgescu, Chiţoiu Daniel, Ioan Rus ş.a. Întâlnirea a fost cu caracter economic, dar pe de altă parte ne-a arătat nouă ca preşedinţi de cameră influenţa pe care o deţine la nivelul Guvernului”, a explicat un şef de Cameră judeţeană care a fost de fapt scopul întâlnirii.

Acelaşi director a explicat că Vlasov ar fi fost un apropiat al lui  Crin Antonescu şi al lui Viorel Hrebenciuc, „persoane despre care afirma că se află în relaţii strânse”.

În iulie 2017, Camera de Comerţ şi Industrie a României anunţa: "Grupul Iulius şi Camera de Comerţ şi Industrie a României (CCIR) negociază un parteneriat prin care să modernizeze complexul expoziţional Romexpo şi să construiască un proiect imobiliar mixt în jurul acestuia, potrivit unor surse din piaţă".

Câteva luni mai târziu, în Monitorul Oficial Partea a IV-a nr. 3279 din 13.09.2017 apărea menţionat contractul de asociere dintre CCIR, firma Stoneberg şi Romexpo, încheiat pentru o perioadă de 1 an, cu posibilitate de prelungire, pentru construirea proiectului imobiliar. Contractul mai prevedea: înstrăinarea către respectiva sociatate comercială a clădirilor secundare din complexul expoziţional pentru suma de 3 milioane de euro, pentru a le demola, obligaţia ca firma să construiască pe cheltuiala sa pavilioanele B (o investiţie de minim 2 milioane de euro) şi închirierea Pavilionului A, pentru o perioadă de 10 ani societăţii Stoneberg pentru suma de minim 600.000 euro/an.

Vlasov, condamnat în 2018 pentru delapidare şi fals în înscrisuri

În 2018, Vlasov a primit 2 ani închisoare pentru folosirea influenţei sau autorităţii în scopul obţinerii unor foloase, 6 ani pentru delapidare cu consecinţe deosebit de grave, 2 ani şi 6 luni închisoare pentru fals în înscrisuri sub semnătură privată.

Judecătorii au constatat că infracţiunile din acest dosar sunt concurente cu infracţiunea de trafic de influenţă, pentru care Vlasov a fost condamnat definitiv în anul 2015 de Curtea de Apel Bucureşti la 5 ani şi 8 luni închisoare, el fiind eliberat condiţionat în septembrie 2017.

CAB a anulat decizia de eliberare condiţionată şi la pedeapsa rezultată de 6 ani închisoare a aplicat un spor de 3 ani şi 10 luni închisoare, el având de executat în final 9 ani şi 10 luni închisoare.

În acelaşi dosar, fiica lui Mihail Vlasov, Ingrid Vlasov, a fost condamnată la un an închisoare cu suspendare, iar soţul acesteia, Marian Nedelcu, a primit 2 ani şi 6 luni închisoare cu executare.

Pe latură civilă, instanţa a dispus ca Mihail Vlasov să plătească 53.823.942 lei daune materiale către Camera de Comerţ şi Industrie a României, din care 48.301.870 lei singur, iar 5.522.071 lei în solidar cu ceilalţi inculpaţi.

De asemenea, Mihail Vlasov trebuie să plătească 6.086.741 lei daune materiale către partea civilă Romexpo SA, în solidar cu ceilalţi inculpaţi.

În plus, judecătorii au pus sechestru pe bunurile mobile şi imobile ale lui Mihail Vlasov şi celorlalţi inculpaţi până la concurenţa sumei de 59.910.683 lei, însă au ridicat sechestrul pe bunurile deţinute de Ana Maria Vlasov, Viviana Florina Vlasov şi societatea Casa Wanda 02 SRL.

Acord de „confirmare a asocierii”

În martie 2020, CCIR, Romexpo şi firma lui Iulian Dascălu au încheiat un „acord de confirmare a asocierii”. „CCIR şi Romexpo declară că îşi doresc, în continuare, să optimizeze activităţile curente şi să contribuie la dezvoltarea zonei aferente Complexului Expoziţional Romexpo. (...) Stoneberg S.R.L., parte a Grupului Iulius, în calitate de Dezvoltator, declară că îşi doreşte, în continuare, dezvoltarea pe teren, pe costul şi în proprietatea sa exclusive, a unui proiect imobiliar mixt comercial de anvergură care să contribuie la creşterea potenţialului zonei şi a atractivităţii activităţilor existente, care necesită investiţii complexe şi, implicit, vizează un termen semnificativ de amortizare a investiţiilor, respectiv de exploatare, care depăşesc durata dreptului de folosinţă gratuită acordat CCIR, dar este îndestulător în cazul constituirii unui drept real asupra terenului”.

CCIR s-a obligat să facă demersuri pentru a obţine dreptul real de proprietate asupra terenului pe care este amplasat Romexpo.

La 1 iunie 2020, Camera de Comerţ şi Industrie a prezentat proiectul imobiliar de la Romexpo în mod public.

Proiectul a fost trimis spre promulgare, deşi Guvernul a emis aviz negativ

Proiectul a fost trimis spre promulgare, după ce Curtea Constituţională (CCR) a respins la data de 3 martie, ca neîntemeiată, sesizarea USR şi UDMR asupra legii prin care o suprafaţă de teren de 46 hectare de la Romexpo trece din proprietatea statului în cea a Camerei de Comerţ şi Industrie a României pentru dezvoltarea unui proiect imobiliar.

Puţin ştiut este însă că Guvernul a emis încă din vara trecută un aviz negativ pentru proiect, argumentând în cuprinsul celor 24 de pagini de ce nu este în regulă înstrăinarea. Faptul ca statul va trebui să plătească despăgubiri e consemnat în nota Guvernului Orban emisă încă din vara trecută, la pag 6:

„Nu în ultimul rând, atragem atenţia asupra faptului că pentru terenurile care fac obiectul iniţiativei legislative, statul va plăti despăgubiri de peste 300 de milioane de euro”.

Despăgubirile respective se referă la cererile de retrocedare făcute de mai multe entităţi pentru terenul Romexpo. Cu toate acestea, proiectul a fost votat de Parlament şi declarat constituţional de CCR, aflându-se în prezent la preşedintele României spre promulgare.

Iniţiatorii sunt mai mulţi parlamentari PMP

Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii camerelor de comerţ din România nr.335/2007 a fost iniţiat în martie 2020 de deputatul PMP Emil Marius Paşcan, la care au aderat alţi 17 parlamentari PMP, PSD şi ALDE. 

Proiectul prin care Camera de Comerţ primeşte prin transfer de la stat terenurile Romexpo, pentru a construi un uriaş ansamblu imobiliar în parteneriat cu dezvoltatorii Iulius Mall, a fost adoptat tacit de Senat în luna iulie 2020 şi de Camera Deputaţilor în septembrie.

USR a catalogat însă proiectul de lege drept „un tun imobiliar în valoare de sute de milioane de euro dat, în Parlament cu ajutorul PMP şi PSD” şi, împreună cu UDMR, intenţionează să atace la Curtea Constituţională acest proiect.

Iniţiativa privind transferul acestor terenuri a primit critici puternice din partea Consiliului Naţional pentru IMM-uri, care a susţinut că proiectul introduce taxe şi obligaţii birocratice pentru IMM-uri în avantajul CCIR.

„CNIPMMR solicită respingerea propunerii legislative, aceasta fiind făcută în avantajul exclusiv al CCIR, o asocaţie privată, care practic ar fi împroprietărită cu un teren într-o zonă centrală a Bucureştiului şi ar dobândi dreptul de a încasa taxe de la întreprinzători”, afirmă reprezentanţii Consiliului.

Şi Coaliţia pentru Dezvoltarea României (CDR) a dezaprobat decizia Parlamentului României de a transfera cu titlu gratuit un teren cu suprafaţa de 46 ha din zona de nord a Capitalei din proprietatea statului în proprietatea unei entităţi private. 

CDR consideră că proiectul de lege adoptat de Parlament eludează mediul concurenţial din România şi creează un precedent grav atât prin valoarea prejudiciului economic generat cât şi prin implicarea celui mai înalt for legislativ al României într-un proiect cu impact major la nivelul Capitalei, fără derularea de consultări transparente cu toate părţile interesate.

„Transferul cu titlu gratuit al terenului din zona Romexpo este profund discriminatoriu faţă de alţi investitori interesaţi de valorificarea potenţialului economic al acestei zone şi  transmite un mesaj de neîncredere în climatul investiţional pe care România îl oferă”, a avertizat CDR.

Ce vor să construiască cu aproape 3 miliarde de euro

Proiectul imobiliar a fost depus la Primăria Capitalei pentru obţinerea Planului Urbanistic Zonal (PUZ), investiţia estimată fiind de aproape 3 miliarde de euro. Camera de Comerţ şi Grupul Iulius vor un complex gigantic, cu 14 clădiri noi având destinaţii diverse: birouri, locuinţe, hoteluri, spaţii comerciale, muzee, plus 12.000 locuri de parcare. Proiectul promite şi un Muzeu de Artă dedicat exclusiv sculptorului Constantin Brâncuşi, un muzeu de Istorie Monetară şi un oceanariu (parc acvatic).

Precizările actualei conduceri a CCIR

Am luat act despre interesele şi acţiunile unui anumit operator economic, care tind spre îngreunarea demersului investiţional propus pentru revitalizarea Romexpoşi pe care le considerăm ca fiind generatoare nu numai de prejudicii de imagine, ci şi de limitări ale oportunităţilor de dezvoltare locală şi naţională.

În primul rând, nu se poate vorbi despre o păgubire a statului. Romexpo S.A. poate fi considerată ca fiind păgubită, în condiţiile în care, în anii 1990 - 1991, a fost printre puţinele entităţi din România, dacă nu chiar singura, căreia i s-a refuzat constituirea dreptului de proprietate cu privire la terenul pe care se află, în raport de toate celelalte societăţi existente şi înainte de 1990, care şi-au dobândit în mod gratuit dreptul de proprietate asupra terenurilor pe care îşi desfăşurau activitatea. În acest context, adoptarea modificărilor aduse legii camerelor de comerţ din România reprezintă, mai întâi de toate, o recunoaştere şi, totodată, o corecţie istorică.

Cu privire la despăgubirile pe care statul ar fi obligat să le facă ca urmare a acestui transfer, aşa cum s-a transmis, în mod eronat, în spaţiul public, precizăm că, în conformitate cu art. III alin. (2) din legea adoptată de Parlament, în cazul terenurilor pentru care există cereri de restituire în curs de soluţionare, transmiterea cu titlu gratuit a dreptului de proprietate către CCIR se face numai după clarificarea regimului lor juridic. În concluzie, pentru suprafeţele de teren care au regimul juridic clarificat, nefiind afectate de cereri de retrocedare, transmiterea dreptului de proprietate către CCIR are loc după intrarea în vigoare a legii, iar pentru suprafeţele de teren pentru care există cereri de retrocedare, după pronunţarea de către instanţele judecătoreşti învestite cu soluţionarea acestora a unor decizii definitive prin care să fie clarificat regimul juridic al acestor suprafeţe de teren.

Studiile realizate de o renumită companie de analize financiare relevă faptul că în perioada de construcţie vor fi achitate statului taxe şi impozite de 202 milioane de euro, iar în fiecare an de funcţionare, proiectul va genera, exclusiv statului, 345 de milioane de euro, inclusiv prin cele peste 30.000 de locuri de muncă astfel create. De asemenea, precizăm că terenul nu va fi folosit gratuit, dezvoltatorul urmând să achite, în condiţiile legii, o taxă de superficie către CCIR, care va fi folosită pentru consolidarea instituţională, implicit pentru susţinerea mediul de afaceri din România.

Trebuie precizat faptul că terenul care face obiectul transferului către CCIR, prin modificările legislative a căror constituţionalitate a fost validată de către Curtea Constituţională a României, se află în administrarea şi folosinţa CCIR încă din anul 1972 şi, totodată, că aceasta are drept de folosinţă a terenului pentru încă 32 de ani de acum înainte.

Mai mult, construcţiile actuale aflate pe terenul în discuţie sunt în proprietatea Romexpo S.A., societate al cărei acţionar majoritar este CCIR. Aceasta înseamnă că terenul, afectat de dreptul de folosinţă până în anul 2053, adică nefiind liber de sarcini, nu poate fi înstrăinat fără justa despăgubire a Romexpo şi a CCIR, iar despăgubirea din partea statului în acest caz s-ar ridica la aproximativ 300 de milioane de euro, sumă comparabilă cu cea vehiculată în spaţiul public ca fiind valoarea terenului.

„Discuţia este simplă, fie rămânem la stadiul actual cu Romexpo, fie investim în modernizarea lui şi îl readucem la viaţă printr-o investiţie de 2,87 miliarde de euro, cu ajutorul unui partener român, situaţie în care ne este necesară proprietatea asupra terenului. Dat fiind întregul context, dreptul de folosinţă al CCIR şi proprietatea pe construcţiile existente, CCIR este singura instituţie cu care statul poate fi partener în valorificarea acestui teren. Noi ne dorim un Romexpo simbol, aşa cum a fost în perioada sa de glorie, cu sală polivalentă, centru expoziţional, muzee, grădină şi credem că asta îşi doresc şi românii”, a spus Mihai Daraban, Preşedintele CCIR.