Criză la Centrala Nucleară de la Cernavodă. Cum amenință seceta Sistemul Energetic al României

Nuclearelectrica a renunțat, cel puțin pentru moment, la oprirea Unității 2 a Centralei de la Cernavodă, după o nouă evaluare tehnică realizată în noaptea de miercuri spre joi. Decizia menține în funcțiune una dintre cele mai importante surse de producție de energie ale României, însă nu schimbă problema de fond. Debitul Dunării continuă să scadă și se apropie de minimul istoric înregistrat în 1985, iar compania avertizează că reactorul poate fi oprit în orice moment dacă sunt afectate condițiile de funcționare în deplină siguranță. Specialiștii consultați de „Adevărul” avertizează că situația reprezintă unul dintre cele mai dificile teste traversate de sistemul energetic românesc în ultimele decenii, cu efecte care pot merge de la creșterea importurilor de electricitate până la presiuni asupra prețurilor dacă seceta persistă.

Centrala Nucleară de la Cernavodă. FOTO: Nuclearelectrica

Anunțul vine la doar o zi după ce compania informase piața că Unitatea 2 urma să fie deconectată joi, la ora 10.00, pe fondul scăderii continue a debitului Dunării, principala sursă de apă utilizată pentru răcirea instalațiilor de la Cernavodă.

De ce a renunțat Nuclearelectrica la oprirea reactorului

În cursul nopții, specialiștii centralei au reevaluat parametrii de funcționare și starea echipamentelor, concluzionând că reactorul poate continua să producă energie în condiții de siguranță. Decizia este însă una temporară și depinde exclusiv de evoluția nivelului Dunării, monitorizat permanent.

„Nuclearelectrica depune toate eforturile posibile pentru a continua operarea în condiții de maximă siguranță și pentru a contribui la stabilitatea Sistemului Energetic Național, analizând și monitorizând continuu toți parametrii care ar putea scădea până la niveluri minime, fără a afecta operarea în siguranță a instalațiilor. Având în vedere atât situația actuală, precum și prognozele hidrologice referitoare la nivelul Dunării, oprirea Unității 2 poate fi necesară în orice moment, depinzând foarte mult de fluctuațiile negative care apar și de efectele acestora asupra sistemelor centralei", a transmis compania.

Chiar dacă Unitatea 2 rămâne conectată la Sistemul Energetic Național, centrala funcționează în continuare la jumătate din capacitate. Unitatea 1 este oprită încă de marți și va fi repusă în funcțiune doar după ce condițiile hidrologice vor permite reluarea activității în deplină siguranță.

Practic, decizia de joi nu elimină riscul pentru sistemul energetic, ci doar îl amână. Dacă debitul Dunării va continua să scadă în următoarele zile, reactorul poate fi deconectat, iar România ar pierde temporar și ultima unitate nucleară aflată în funcțiune.

Dunărea coboară spre un nivel nemaiîntâlnit de peste 40 de ani

Situația de la Cernavodă este efectul direct al secetei hidrologice care afectează Dunărea. Potrivit Administrației Naționale „Apele Române", debitul fluviului la intrarea în țară este estimat la aproximativ 1.500 de metri cubi pe secundă la începutul lunii august, foarte aproape de minimul istoric de 1.400 de metri cubi pe secundă consemnat în 1985.

Diferența față de valorile normale este semnificativă. Media multianuală este de aproximativ 4.700 de metri cubi pe secundă în luna iulie și de aproape 3.900 de metri cubi pe secundă în august, ceea ce arată amploarea deficitului hidrologic.

În mod normal, cele două reactoare produc aproximativ o cincime din energia electrică a României și asigură una dintre cele mai stabile surse din mixul energetic național. Reducerea producției nucleare obligă sistemul să compenseze rapid energia lipsă din alte surse, într-o perioadă în care și hidrocentralele sunt afectate de secetă.

Premierul interimar Ilie Bolojan a explicat că intervalul critic rămâne cel dintre orele 20:00 și 23:00. Atunci, consumul populației atinge valorile maxime, în timp ce producția din parcurile fotovoltaice scade aproape de zero. În acest interval, România este nevoită să importe cantități importante de energie pentru a acoperi consumul intern, iar reducerea producției nucleare accentuează această dependență.

Bolojan a afirmat miercuri seară, la Digi24, că închiderea celui de-al doilea reactor va obliga România să compenseze lipsa producției prin creșterea generării pe gaze și prin importuri suplimentare, în special în orele de consum maxim din timpul serii. El a precizat că țara a importat deja aproximativ 1.700 MW seara, iar problemele legate de importuri ar putea deveni mai acute în perioada următoare. Premierul interimar a făcut apel atât la populație, cât și la marii consumatori industriali să reducă, pe cât posibil, consumul de energie în acest interval, pentru diminuarea presiunii asupra sistemului.

Chisăliță: România pierde una dintre cele mai stabile surse de energie

Președintele Asociației Energia Inteligentă, Dumitru Chisăliță, spune că eventuala oprire a celui de-al doilea reactor de la Cernavodă ar avea consecințe extrem de grave. În opinia sa, sistemul energetic ar pierde una dintre cele mai ieftine și mai previzibile surse de energie, fiind obligat să înlocuiască rapid această producție cu energie mai scumpă și mai puțin stabilă.

„Practic, dispar 20% din capacitatea de producție în bandă a României, una dintre cele mai sigure și mai ieftine surse de energie electrică. Avem o dublă problemă. Pe de o parte, ține de siguranța sistemului energetic, iar pe de altă parte, de modificarea mixului de producție. În același timp, trebuie spus că este o situație fără precedent, care supune sistemul electroenergetic național unui test foarte important", a explicat Dumitru Chisăliță.

Potrivit analistului, cea mai mare provocare nu este doar înlocuirea cantității de energie produse la Cernavodă, ci și menținerea echilibrului într-un sistem care pierde o sursă de producție constantă. Energia nucleară funcționează în bandă, independent de condițiile meteo, motiv pentru care are un rol esențial în stabilitatea Sistemului Energetic Național. În lipsa acestei producții, operatorii trebuie să crească rapid generarea în centralele pe gaze și cărbune, să utilizeze cât permit hidrocentralele și, în final, să apeleze la importuri.

„Energia care înlocuiește producția de la Cernavodă vine din mai multe surse. În primul rând, vedem o creștere importantă a producției pe gaze și cărbune. Împreună, acestea acoperă aproximativ 10% din deficit, iar în prezent reprezintă circa 30% din producția totală. O parte vine și din hidroenergie, iar cea mai mare parte a diferenței va trebui acoperită din importuri. Salvarea noastră este să putem identifica aceste cantități de energie la vecini sau din alte state, astfel încât să poată fi tranzitate prin rețelele regionale și să compensăm cei aproximativ 1.400 MW retrași din sistem odată cu oprirea reactorului de la Cernavodă", a subliniat analistul.

În practică, asta înseamnă că România devine mai dependentă de energia disponibilă pe piețele regionale. Dacă statele vecine se confruntă, la rândul lor, cu perioade de consum ridicat sau cu probleme de producție, energia disponibilă pentru export poate fi mai redusă și mai scumpă.

Există riscul unor prețuri mai mari la energie

Din perspectiva pieței, impactul unei eventuale opriri complete a centralei de la Cernavodă depinde în primul rând de durata situației. Fostul ministru al Energiei Răzvan Nicolescu spune că retragerea unei capacități mari și constante de producție reduce oferta internă și obligă sistemul să apeleze la surse mai costisitoare, precum centralele pe gaze și cărbune sau importurile.

În opinia sa, efectele asupra pieței nu vor fi resimțite imediat de toți consumatorii, însă o criză prelungită ar putea pune presiune atât pe prețurile angro, cât și pe costurile suportate de furnizori.

„Oprirea Unității 1 de la Cernavodă înseamnă o presiune mai mare asupra ofertei de energie. Vom avea o producție internă mai mică și este posibil să vedem, pentru câteva zile, un impact asupra prețului. Deficitul va fi acoperit din celelalte capacități disponibile, în principal din centrale pe gaze și pe cărbune", a explicat Răzvan Nicolescu.

Specialistul atrage atenția că adevărata miză este durata episodului de secetă. Dacă nivelul Dunării își revine în câteva zile, sistemul poate absorbi șocul fără efecte majore. Dacă însă restricțiile se vor întinde pe parcursul mai multor săptămâni, presiunea asupra pieței va crește considerabil.

„Situația este gravă, dacă am ajuns într-un asemenea test pentru sistemul energetic. Sper să nu fie afectată securitatea alimentării și nici prețurile, însă ar fi fost mult mai ușor dacă România ar fi avut mai multe capacități de stocare. Contează foarte mult și durata acestei perioade. Dacă durează doar câteva zile, impactul asupra facturilor va fi redus. Dacă se prelungește o lună, atunci situația devine complicată", a subliniat Nicolescu.

În opinia sa, actuala situație scoate în evidență o vulnerabilitate mai veche a sistemului energetic românesc. În lipsa unor capacități suficiente de stocare și a unor surse flexibile de producție, orice reducere importantă a producției de bază obligă operatorii să recurgă rapid la importuri și la centrale cu costuri mai ridicate.

Ce pot face consumatorii

În contextul apelurilor lansate de autorități pentru reducerea consumului în orele de vârf, Răzvan Nicolescu spune că există câteva măsuri simple care pot contribui la diminuarea presiunii asupra rețelei, fără să afecteze semnificativ confortul populației. Potrivit fostului ministru, electrocasnicele cu consum ridicat, precum mașinile de spălat rufe sau vase, ar trebui folosite în timpul zilei, când producția de energie fotovoltaică este ridicată, și nu seara, când consumul ajunge la nivelurile maxime. De asemenea, aparatele lăsate în stand-by și iluminatul inutil reprezintă un consum care poate fi evitat.

„Reducerea consumului prin diminuarea confortului este greu de realizat, dar există măsuri simple. De exemplu, electrocasnicele mari ar trebui folosite în timpul zilei, când producția fotovoltaică este ridicată, nu seara, la vârful de consum. La fel, luminile și aparatele lăsate în stand-by consumă inutil energie și ar trebui oprite. Sunt gesturi mici, dar care ajută atât bugetul gospodăriei, cât și sistemul energetic”, a explicat Nicolescu.

Dumitru Chisăliță spune că, odată ce debitul Dunării va reveni la nivelurile necesare, reactorul poate fi repornit într-un interval relativ scurt, însă numai după parcurgerea tuturor procedurilor de siguranță.

„Odată ce nivelul Dunării revine la parametrii necesari, repornirea reactorului se poate face relativ rapid. Vorbim de aproximativ 24-36 de ore, însă există proceduri operaționale foarte stricte la Centrala Nucleară de la Cernavodă, care trebuie respectate integral", a explicat Dumitru Chisăliță.

Un simplu răgaz

Faptul că Unitatea 2 a rămas conectată la Sistemul Energetic Național oferă României un răgaz într-un moment delicat pentru producția internă de energie. Totuși, decizia Nuclearelectrica nu schimbă datele problemei. Centrala continuă să funcționeze cu un singur reactor, iar evoluția debitului Dunării rămâne factorul care va decide dacă și această ultimă unitate va putea rămâne în exploatare.

În condițiile în care prognozele hidrologice indică în continuare temperaturi ridicate și precipitații reduse, următoarele zile vor fi decisive atât pentru funcționarea centralei de la Cernavodă, cât și pentru echilibrul sistemului energetic românesc. Dacă seceta persistă, România ar putea fi nevoită să compenseze o parte tot mai mare din producția internă prin importuri și prin utilizarea unor surse de energie mai costisitoare, într-o perioadă în care consumul de vară rămâne ridicat.