Criza l-a coborât de pe schele şi l-a urcat pe tractor

Un arădean de 37 de ani a lăsat deoparte afacerile din construcţii şi a intrat în agricultură. Rezultatele nu au întârziat să apară: a obţinut cea mai mare producţie de porumb din zonă.

Ovidiu Palcu este unul dintre oamenii de afaceri arădeni care nu s-au lăsat doborâţi de criza economică şi de faptul că sectorul în care investeau de ani de zile se prăbuşea. A ales să meargă mai departe cu afacerile, dar să schimbe macazul.

Până anul trecut, Ovidiu Palcu (37 de ani) se ocupa doar de construcţii, însă văzând că treaba nu mai merge aşa de bine, s-a gândit să investească în agricultură, mai ales că de mic era pasionat de ea. „Ţinând cont că în construcţii investiţiile sunt tot mai grele, m-am gândit să mă reprofilez pe agricultură. Tot ce am produs în construcţii am reinvestit în agricultură şi este primul an cu succes", spune tânărul fermier.

Cu angajaţii pe câmp

Rezultatele nu au întârziat să apară: a obţinut cea mai mare producţie de porumb din zonă. Deşi este primul an în care culege roadele de la terenul din comuna arădeană Sebiş, Ovidiu poate să spună că a avut noroc: a recoltat 8.000 de kilograme de porumb pe hectar, în condiţiile în care ceilalţi fermieri au obţinut doar 3.000 de kilograme. El a mai semănat porumb şi în localitatea Bocsig, la câţiva kilometri de Sebiş, însă acolo producţia este mult mai scăzută.

„Anul viitor vreau să cultiv 500 de hectare de porumb. De doi ani încoace am început să investesc în utilaje şi tractoare", îşi prezintă arădeanul planurile.  Chiar dacă el este patronul şi are angajaţi, Ovidiu nu se dă înapoi de la muncă nici când vine vorba de semănat sau recoltat. „În momentul de faţă, am 15 angajaţi. Când este vorba de recoltat şi semănat nu mai există zi.

Lucrăm non-stop", povesteşte Ovidiu. El crede că numai implicându-te în toate nivelurile afacerii poţi înţelege mersul acesteia şi să poţi avea succes. „În primul rând, eu trebuie să ştiu cum se lucrează ca să pot să le cer la angajaţi să facă acest lucru. Noaptea, eu sunt pe combină la recoltat. Cine vrea profit trebuie să se implice. Nu rezolv nimic dacă stau la birou", spune foarte convins fermierul.

Ovidiu Palcu recunoaşte că a reuşit să obţină o producţie mai mare decât a celorlalţi fermieri din zonă şi datorită terenului, aşezat mai jos decât celelalte şi, în consecinţă, cu mai multă umiditate. Însă şi utilajele performante au cântărit la strânsul recoltei. „Am avut noroc de o producţie aşa de mare deoarece terenul a fost cu umiditate mai mare pentru că este mai jos decât celelalte şi pentru că a fost bine lucrat. Şi tatăl meu a făcut agricultură când eram eu mic, aşa că am avut de unde învăţa", spune fermierul.

Planuri: investiţii în irigaţii

Terenul care l-a făcut să fie invidiat de către ceilalţi fermieri din zonă pentru producţia mare de porumb este luat în concesiune de la composesorat (formă de asociere), pe o perioadă de 49 de ani. Este vorba despre 250 de hectare.

Ovidiu Palcu spune că statul nu ajută agricultorii români foarte mult, aşa cum se întâmplă în alte ţări. „De exemplu, în Anglia, agricultorii sunt ajutaţi foarte mult. Au subvenţie bună la motorină, nu ca la noi. Aşa că eu nu mă bazez pe stat, ci pe banii mei. Toată investiţia este din buzunarul propriu. La anul vreau să fac sistem de irigaţii pe 180 de hectare. Este o investiţie foarte mare, dar în timp va fi rentabilă", mai mărturiseşte Ovidiu Palcu.

În ceea ce priveşte producţia de porumb din acest an, agricultorul arădean spune că momentat o ţine în depozit. „Momentan, nu aş câştiga un preţ bun pe porumb. Mai aştept câteva luni deoarece produsele vor fi tot mai scumpe şi pe plan mondial. Anul viitor, când mai creşte preţul, îl vând. Acum este 1 leu kilogramul. Toţi se grăbesc să vândă, de aceea se dă la acest preţ. Eu am timp", spune arădeanul.

Silozuri cu fonduri europene

Arădeanul Ovidiu Palcu a investit în ultimii doi ani aproximativ 200.000 de euro în utilaje şi tractoare. Nu ştie ce profit va obţine din producţia de porumb din acest an, dar şi-a propus să păstreze recolta în depozit până când preţul mai creşte.

„Nu ştiu ce profit voi avea deoarece este primul an în care am recoltat. Aştept ca preţul să treacă de 1 leu pe kilogram să pot vinde", spune arădeanul. El a depus un proiect pe fonduri europene, în valoare de 1,4 milioane de euro, pentru a-şi achiziţiona patru silozuri şi planuri de investiţii într-un sistem de irigare pe 180 de hectare.