Creșterea taxelor, blocajul financiar și inflația creează mari probleme în mediul de business

Creșterea taxelor, accentuarea blocajului financiar și efectele inflației creează mari probleme în mediul de business, acolo unde peste o treime din companiile românești au deficiențe masive de capitalizare.

Peste 133.000 de firme au intrat anul trecut în dificultate financiară

Fără un capital de lucru suficient, dependente de încasări, multe dintre companii riscă să intre în zona de risc, fapt care ar putea genera ample probleme pe lanțurile economice, avertizează Sierra Quadrant.

O radiografie a mediului de afaceri românesc, în 2024, indică un nivel ridicat de vulnerabilitate. Peste 133.000 de firme au intrat anul trecut în dificultate (16.335 de companii și-au suspendat activitatea, 39.031 au fost dizolvate, 71.241 au fost radiate iar 6.650 au intrat în insolvență), iar perspectivele lui 2024 nu arată deloc bine.

Sierra Quadrant estimează că numărul firmelor cu probleme ar putea depăși, în acest an, 150.000, pe fondul efectelor negative generate de creșterea taxelor, de persistența inflației și accentuarea scăderii vânzărilor.

Dincolo de estimările privind fragilitatea mediului de afaceri, un semnal de alarmă vine inclusiv de la Banca Națională care, în ultimul său raport, afirmă că numărul firmelor cu pierderi (circa 225.000 de firme) se menține ridicat, la aproximativ 29% din totalul companiilor active.

Dintre acestea, 15% au consemnat o persistență a pierderilor în ultimii trei ani.

Mai mult chiar, o treime din companii au deficiențe masive de capitalizare (aproape 140 de miliarde de lei), cu implicații asupra disciplinei la plată, precum și asupra accesului la credite.

Acestea generează 58% din restanțele nebancare și 21% din creditele aflate în stare de neperformanță.

„Majoritatea firmelor cu probleme sunt din sectorul IMM acolo unde problemele s-au agravat în acest an, odată cu creșterea taxelor, scăderea vânzărilor și accentuarea blocajului financiar. Firmele mari au varianta împrumuturilor intragrup, accesarea fondurilor de investiții sau chiar emiterea de obligațiuni”, spune Ovidiu Neacșu, asociat coordonator Sierra Quadrant.

Gradul de îndatorare a firmelor românești a crescut, anul trecut, la 166,7%.

Radiografia financiară realizată de Banca Națională indică faptul că 16% dintre firme se află în zona de risc (au un grad de îndatorare peste 200%), iar eventuale riscuri (persistența inflației, riscuri legate de războiul din Ucraina ș.a.) ar putea genera dificultăți pentru companiile cu credite bancare.

BNR afirmă, astfel, că riscul de credit a crescut pentru 8 din cele 10 sectoare luate în considerare, cele mai riscante sectoare fiind cel energetic, urmat de industrie și transport.

„Foarte slab capitalizate, fără buffere financiare, marea majoritate a firmelor românești au ajuns să depindă de încasările de la o lună la alta. Vulnerabilitățile se transmit pe lanțurile economice, iar dacă una dintre ele se blochează, efectele se resimnt pe scară amplă, ca într-un castel de cărți de joc”, mai spune acesta.

Potrivit datelor statistice, peste 42% dintre întreprinderile mici sunt considerate riscante de bănci, urmare de microîntreprinderi, cu un procent de 30%.

Finanțarea costă dublu față de acum 2 ani

Pentru o firmă românească, costurile de finanțare au crescut exponențial în ultimii ani. Dacă în 2021-2022, companiile accesau credite cu dobânzi de circa 4%, în prezent se împrumută la o dobândă dublă, de 8-9%.

„Creșterea costurilor de finanțare se reflectă direct în competitivitatea firmelor românești. Împrumuturile scumpe, costurile mari cu energia, gazele și forța de muncă au dus ca multe dintre produsele românești să ajungă mai scumpe decât cele din import, iar efectele se resimt din plin în economie. Producția industrială scade de câteva luni încoace, exporturile ridică tot mai multe semne de întrebare, iar perspectivele nu arată deloc bine„, arată analiza Sierra Quadrant.

În 2021, BNR avea o dobândă cheie de 1,75%. În prezent, ea se situează la 7%, iar perspectivele reducerii acesteia par să se îndepărteze pe măsură ce inflația continuă să se afle la un nivel ridicat. Avem, în ianuarie, cea mai ridicată inflație din Uniunea Europeană.

Banca Națională afirma, în ultimul său raport privind riscurile sistemice, că ,,pe fondul perspectivelor economice în deteriorare, recesiunea rămâne încă un scenariu plauzibil. Riscul ca prețurile la energie să întrerupă traiectoria descendentă a inflației de bază nu poate fi exclus, materializarea acestuia depinzând în mare măsură de condițiile meteorologice pe timpul iernii, precum și de evoluțiile economice și politice globale. În plus, o intensificare a riscului geopolitic poate avea loc pe fondul incertitudinii în ceea ce privește conflictul recent din Orientul Mijlociu, al persistenței războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei, precum și al tensiunilor continue între Statele Unite și China’’.

Restructurarea, cuvântul la ordinea zilei

În fața riscurilor economice din ce în ce mai accentuate, multe companii au trecut la restructurarea afacerilor, de la limitarea cheltuielilor neesențiale pentru core-business-ul (chirii, costuri de birou, achiziții de mobilier, tehnică de calcul, utilități etc.) la restucturarea portofoliului de servicii/produse.

Dincolo de măsurile de prevenire mai ales a riscului de contagiune pe lanțurile economice, cert este că multe dintre companii vor ajunge, din păcate, la fundul sacului.

Asta mai cu seamă că nu este exclus ca inflația să continue să se afle la un nivel ridicat, pe fondul efectelor generate de creșterea taxelor.

Primele semnale de alarmă au apărut deja în sectoarele cele mai dinamice ale economiei, de la comerț la zona imobiliară.

Problemele raportate de firme precum Vivre, Elefant, Qualis sau Nemo Express vin să confirme fragilitatea mediului de afaceri.

„Investitorii trebuie să știe că pot să evite insolvența, falimentul, blocarea activității dacă apelează la instrumentele legale pe care le au la dispoziție, precum acordul de restructurare sau concordatul preventiv, proceduri destinate societăților aflate în dificultate și care le oferă perspectiva unui program de însănătoșire a business-ului”, spune Ovidiu Neacșu.

Acordul de restructurare, de exemplu, funcționează ca un instrument proactiv, permițând afacerilor să abordeze problemele financiare înainte ca acestea să escaladeze în insolvență si chiar faliment.

Companiile pot elabora un plan de restructurare adaptat nevoilor și constrângerilor unice ale afacerilor lor, fără a fi limitați de procedurile rigide de insolvență.

„În loc să treacă prin proceduri complexe și de lungă durată de insolvență, companiile pot continua să funcționeze în timp ce sunt în desfășurare negocieri și eforturi de restructurare. În plus, acordul de restructurare poate permite afacerilor să acceseze noi finanțări pentru a acoperi golurile de lichiditate, sub termeni care ar putea fi mai favorabili decât finanțarea de urgență sau de criză”, spun experții de la Sierra Quadrant.

Aceștia consideră că o restructurare rapidă poate ajuta la prevenirea erodării valorii întreprinderii, care însoțește adesea procedurile prelungite de insolvență.

Cu un cadru structurat pentru abordarea dificultăților financiare, părțile interesate, inclusiv furnizorii, clienții și angajații, ar putea menține sau recâștiga încrederea în viabilitatea afacerii.

„Acordul de restructurare oferă, în esență, o alternativă la insolvență, care adesea poartă o stigmă negativă. Concentrându-se pe reabilitare, narațiunea se schimbă de la eșec la reziliență și adaptabilitate”, afirmă Ovidiu Neacșu.

Un barometru de opinie în rândul investitorilor, realizat de Sierra Quadrant la finele anului trecut, arăta că 3 din 5 respondenți (62%) și-au trecut drept principal obiectiv în 2024 restructurarea și optimizarea operațiunilor financiare.

Motivele invocate de antreprenori sunt legate în primul rând de creșterea taxelor, menționată de 67% dintre ei, scăderea vânzărilor (43%), accentuarea blocajului financiar (41%) și creșterea costurilor operaționale (38%).

„Anul 2024 este unul plin de incertitudini, în care mare parte dintre investitori vor încerca să facă pași mărunți sau chiar vor sta pe loc din punct de vedere investițional. Efectele creșterilor de taxe, inflația în continuare destul de ridicată și problemele de vânzări vor pune pe hold multe dintre investiții, în așteptarea unor răspunsuri concrete mai ales în privința politicii fiscale ale noului guvern, rezultat în urma alegerilor”, era una dintre concluziile barometrului.