Confuzia care a costat scump. Cum a pierdut statul marca SIDEX
0Înregistrarea unei firme nu echivalează cu deţinerea dreptului legal asupra numelui ca brand, iar lipsa unei mărci înregistrate poate duce la pierderi semnificative - financiare, juridice şi de imagine - indiferent de notorietatea companiei, atenţionează experţii în proprietate intelectuală.
Un exemplu recent, semnalat pe 27 august 2025, este pierderea drepturilor asupra mărcii "SIDEX", un nume emblematic pentru industria siderurgică românească. Deşi grupul Liberty Steel, deţinut de omul de afaceri Sanjeev Gupta, este succesorul combinatului SIDEX Galaţi şi a continuat să folosească denumirea în comunicări oficiale şi pe piaţa muncii, compania a fost notificată că marca "SIDEX" a fost deja înregistrată de o altă entitate, fără legătură cu activitatea sa.
„Situaţia nu este singulară. Foarte mulţi antreprenori cred că dacă au o firmă cu un anumit nume, acel nume le aparţine şi ca brand. În realitate, doar înregistrarea ca marcă îţi oferă drepturi exclusive. În lipsa ei, oricine poate înregistra acel brand şi îţi poate interzice folosirea lui", explică Radu Bozocea, expert în proprietate intelectuală.
Potrivit acestuia, înainte de a investi în identitatea vizuală, promovare sau ambalaje, antreprenorii ar trebui să verifice disponibilitatea mărcii în bazele de date oficiale. Printre resursele recomandate se numără: inregistrare-marci.ro - oferă verificări preliminare, asistate de specialişti; TMView - pentru căutări individuale la nivel european şi WIPO Global Brand Database - pentru mărci internaţionale.
Radu Bozocea subliniază că înregistrarea unei mărci trebuie privită ca o investiţie strategică.„Este un demers defensiv. Te asiguri că nimeni nu-ţi poate contesta dreptul asupra propriei identităţi comerciale. Apoi, marca devine şi un instrument de apărare activă - în negocieri, în instanţă sau în faţa platformelor online", susţine el.
Expertul atrage atenţia că, indiferent cât de cunoscut este un brand sau cât de veche este o companie, dreptul asupra numelui aparţine celui care înregistrează marca. Exemple precum SIDEX, Pegas, Salam Săsesc şi altele demonstrează aceeaşi regulă: fără marcă, nu există protecţie reală.
„Într-un context economic în care reputaţia şi încrederea sunt printre cele mai valoroase resurse ale unei firme, înregistrarea mărcii nu mai este opţională, ci obligatorie pentru orice companie care vrea să îşi protejeze identitatea şi viitorul pe piaţă", mai spun specialiștii.
Marca SIDEX, „furată” de un afacerist cu datorii uriașe
În urmă cu două săptămâni, Remus Borza, președintele EuroInsol SPRL – parte din consorțiul concordatar al Liberty Galați, a declarat pentru „Viața liberă” că marca SIDEX a fost înregistrată pe numele unui afacerist din Năvodari.
„În urma unor verificări la Ministerul de Justiție, colegii mei au constatat că există o societate înregistrată la Năvodari. Mai mult decât atât, chiar și marca este înregistrată de acel român creativ. Marca SIDEX a luat-o un român de la Năvodari. Deci, ăștia ai noștri, indieni deopotrivă și pe vechi și pe nou, nici măcar marca comercială nu și-au protejat-o. SIDEX-ul e la un băiat din Năvodari. Probabil că dacă mergem să o cumpărăm, o să ceară vreun milion de euro pe ea. Și atunci, sigur că SIDEX-ul e istorie.
Am putea reveni la o denumire prin care, până la urmă, așa e și cunoscut: Combinatul Siderurgic Galați. Sper să n-avem surpriză și aici, să vedem că mai există un Combinat Siderurgic Galați la Deva sau că și marca este înregistrată la OSIM pe numele altcuiva. Dar până la urmă, ăsta e un aspect mai puțin important, poate să se cheme societatea oricum s-o chema, important e să aibă capital, adică să aducă bani”, a spus președintele EuroInsol.
Ca o ironie a sorții, firmele Laborator Sidex SRL, Sidex SRL și Sidex Steel SRL sunt în proprietatea unui consilier local din Constanța care a acumulat datorii de milioane de lei și care este executat silit de ANAF, scria atunci sursa citată.
Cum a fost înstrăinat brandul
Combinatul siderurgic din Galați (oficial Liberty Galați, fost ArcelorMittal Galați și Sidex Galați) este cel mai mare combinat siderurgic din România.
A fost cumpărat de LNM Holdings NV în noiembrie 2001, de la statul român. Valoarea tranzacției a fost de 70 de milioane de dolari. Tranzacția a inclus angajamente investiționale de 351 milioane de dolari și un capital de lucru de 100 milioane de dolari.
Între 2004 și 2019, Sidex Galați a făcut parte din Mittal Steel, companie formată prin fuziunea companiilor LNM Holdings NV și Ispat International N. V. După fuziunea dintre Mittal Steel și Arcelor, în anul 2006, din care a rezultat ArcelorMittal, numele combinatului a fost schimbat în ArcelorMittal Galați.
În 2019, Liberty House Group înființat de britanicul de origine indiană Sanjeev Gupta (parte a grupului GFG Alliance), a cumpărat de la ArcelorMittal combinatul siderurgic Galați împreună cu 6 alte unități europene cu 740 milioane euro.
Concordatul preventiv
În martie 20255, Tribunalul Galați a dispus deschiderea procedurii de concordat preventiv prevăzută de Legea nr. 85/2014 împotriva debitorului Liberty Galati S.A. Prin aceeași hotărâre, a fost desemnat administrator concordatar consortiul format din Euro Insol SPRL si Sierra Quadrant SPRL.
Societatea LIBERTY GALATI S.A. își desfășoară activitatea în domeniul producției de oțel, având ca activitate principală: CAEN 2410 - Producția de metale feroase sub forme primare și de feroaliaje
Cu o capacitate de producție de 3 milioane de tone de oțel pe an, LIBERTY Galați este cel mai mare producător de oțel integrat din România și un pilon principal al economiei românești.
Având o istorie bogată, compania a început să producă oțel în urmă cu peste 55 de ani. În 2021 LIBERTY Galați a atins cel mai ridicat nivel de producție din ultimii 10 ani, cu un volum total de producție de 2,35 milioane de tone de oțel lichid.
LIBERTY Galați are un portofoliu complex de produse plate de oțel de calitate, precum tablă groasă, rulouri și foi laminate la cald, laminate la rece, zincate și prevopsite, dar și produse tubulare sudate, livrând oțel clienților din România și din aproximativ 30 de țări din întreaga lume. Produsele din oțel fabricate la Galați sunt utilizate în multe sectoare de activitate, inclusiv în sectorul apărării și naval, în domeniul construcțiilor, transporturilor, auto și pentru recipientele sub presiune.
Produsele marca LIBERTY Galați au fost folosite în multe dintre proiectele majore de infrastructură ale României, printre care: noul pod peste Dunăre de la Brăila, care este al treilea ca mărime din Europa; podul feroviar care leagă Aeroportul Internațional „Henri Coandă” de Drumul Național 1 (DN1) și podurile peste râul Mureș care fac parte din autostrada A10 Sebeș – Turda. De asemenea, oțelul de la Galați a fost folosit la construcția podului „Osman Gazi” din Turcia, care traversează Golful Izmit, și la pasarela pietonală de la gara Koge Nord din Danemarca.
Se încarcă comentariile...
