Comisia Europeană permite statelor să acorde ajutoare până la finalul anului

Foto Ministerul Finanţelor

Comisia Europeană a prelungit până la 31 decembrie 2021 cadrul temporar pentru măsuri de ajutor de stat de redresare din criza COVID, majorând de la 800.000 de euro la 1,8 milioane de euro plafonul până la care autorităţile naţionale pot să acorde ajutor de stat unei firme.

Cadrul temporar pentru măsuri de ajutor de stat a fost adoptat iniţial de CE pe 19 martie 2020, cu valabilitate până pe 31 decembrie 2020, fiind prelungit până pe 31 iunie 2021, iar acum până la finalul acestui an.

În România, acest cadru este important mai ales pentru firmele mici şi mijlocii care beneficiază de granturi prin cele 3 măsuri din schema de ajutoare de stat de 1,5 miliarde de euro, pentru redresarea din criza COVID-19.

De asemenea, Comisia a decis să extindă sfera de aplicare a cadrului temporar prin majorarea plafoanelor stabilite în acesta şi prin posibilitatea ca, până la sfârşitul anului viitor, anumite instrumente rambursabile să poată fi convertite în granturi directe.

Prelungirea cadrului temporar

Comisia examinează în permanenţă necesitatea de a adapta în continuare cadrul temporar. Acesta urma să expire la 30 iunie 2021, cu excepţia măsurilor de recapitalizare care puteau fi acordate până la 30 septembrie 2021. În contextul menţinerii pandemiei de coronavirus şi al evoluţiilor acesteia, prin modificarea de astăzi se prelungesc toate măsurile prevăzute în cadrul temporar, inclusiv măsurile de recapitalizare, până la 31 decembrie 2021.

Majorarea plafoanelor ajutoarelor

Având în vedere incertitudinea economică care se menţine şi prelungirea măsurilor luate de guverne pentru a limita activitatea economică astfel încât să se pună capăt propagării virusului, prin modificarea de astăzi se majorează şi plafoanele stabilite în cadrul temporar pentru anumite măsuri de sprijin:

În ceea ce priveşte sumele limitate ale ajutoarelor acordate în temeiul cadrului temporar, plafoanele anterioare per întreprindere se dublează efectiv (ţinând cont de disponibilitatea ajutoarelor de minimis). Noile plafoane sunt:

• 225 000 EUR/ întreprindere care îşi desfăşoară activitatea în domeniul producţiei primare de produse agricole (anterior 100 000 EUR),
• 270 000 EUR/întreprindere care îşi desfăşoară activitatea în sectorul pescuitului şi acvaculturii (anterior 120 000 EUR),
• 1,8 milioane EUR/întreprindere care îşi desfăşoară activitatea în toate celelalte sectoare (anterior, 800 000 EUR).

Ca şi înainte, acestea pot fi combinate cu ajutoare de minimis în cuantum de până la 200 000 EUR/ întreprindere (până la 30 000 EUR/întreprindere care îşi desfăşoară activitatea în sectorul pescuitului şi acvaculturii şi până la 25 000 EUR/întreprindere care îşi desfăşoară activitatea în sectorul agricol) pe o perioadă de trei exerciţii financiare, sub rezerva respectării cerinţelor de minimis relevante.

Pentru întreprinderile afectate în mod deosebit de criza provocată de coronavirus, cu pierderi ale cifrei de afaceri de cel puţin 30 % în perioada eligibilă în comparaţie cu aceeaşi perioadă din 2019, statul poate contribui la partea din costurile fixe ale beneficiarilor care nu sunt acoperite de veniturile lor, cu o sumă de până la 10 milioane EUR/întreprindere (anterior 3 milioane EUR).

Granturi directe

Comisia va permite statelor membre ca, până la 31 decembrie 2022, să convertească forme rambursabile de ajutoare (garanţii, împrumuturi, avansuri rambursabile) acordate în temeiul cadrului respectiv, în alte forme de ajutor, cum ar fi granturile directe, cu condiţia îndeplinirii condiţiilor prevăzute în cadrul temporar. În principiu, o astfel de conversie nu poate depăşi noile plafoane pentru sumele limitate ale ajutoarelor (225 000 EUR/ întreprindere care îşi desfăşoară activitatea în domeniul producţiei primare de produse agricole, 270 000 EUR/ întreprindere care îşi desfăşoară activitatea în sectorul pescuitului şi acvaculturii şi 1,8 milioane EUR/ întreprindere care îşi desfăşoară activitatea în toate celelalte sectoare). Scopul este de a oferi stimulente pentru ca statele membre să aleagă, în primul rând, instrumentele rambursabile ca formă de ajutor.

Prelungirea eliminării temporare a tuturor ţărilor de pe lista ţărilor cu riscuri asigurabile pe piaţa privată în temeiul Comunicării privind asigurarea creditelor la export pe termen scurt

În fine, având în vedere că există în continuare o insuficienţă generală de capacitate a sectorului privat de a acoperi toate riscurile justificabile din punct de vedere economic pentru exporturile către ţări care figurează pe lista ţărilor cu riscuri asigurabile pe piaţa privată, modificarea prevede prelungirea până la 31 decembrie 2021 (în prezent până la 30 iunie 2021) a eliminării temporare a tuturor ţărilor de pe lista ţărilor cu riscuri asigurabile pe piaţa privată în temeiul Comunicării privind asigurarea creditelor la export pe termen scurt.

Cadrul temporar şi Mecanismul de redresare şi rezilienţă

La 19 martie 2020, Comisia a adoptat, în temeiul articolului 107 alineatul (3) litera (b) din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, un nou cadru temporar privind ajutoarele de stat pentru a sprijini economia în contextul pandemiei. Cadrul temporar a fost modificat pentru prima dată la 3 aprilie 2020, sporindu-se posibilităţile de a oferi sprijin public pentru cercetarea, testarea şi fabricarea de produse relevante pentru combaterea efectelor pandemiei, pentru a proteja locurile de muncă şi pentru a sprijini în continuare economia.

Cadrul a fost ulterior modificat la 8 mai 2020, pentru a permite măsuri de recapitalizare şi de datorie subordonată, şi la 29 iunie 2020, pentru a sprijini în continuare microîntreprinderile, întreprinderile mici şi startupurile şi pentru a stimula investiţiile private. La 13 octombrie 2020, Comisia a adoptat o a patra modificare pentru a prelungi cadrul temporar şi pentru a permite ajutoarele care acoperă o parte din costurile fixe neacoperite ale întreprinderilor afectate de criză.

Cadrul temporar recunoaşte faptul că întreaga economie a UE se confruntă cu perturbări grave. Acesta le permite statelor membre să recurgă la flexibilitatea deplină prevăzută în normele privind ajutoarele de stat pentru a sprijini economia, limitând totodată orice consecinţe negative care ar putea afecta condiţiile de concurenţă echitabile de pe piaţa unică.

Totodată, pe măsură ce Europa trece din etapa de gestionare a crizei în etapa de redresare economică, controlul ajutoarelor de stat va însoţi şi va facilita punerea în aplicare a Mecanismului de redresare şi rezilienţă. În acest context, la 21 decembrie 2020, Comisia a publicat o serie de modele orientative privind ajutoarele de stat, care acoperă mai multe tipuri de proiecte de investiţii, în conformitate cu „iniţiativele emblematice europene” din Strategia anuală a Comisiei privind creşterea durabilă pentru 2021.

Aceste modelele sunt menite să ajute statele membre să elaboreze planuri naţionale care să fie conforme cu normele UE privind ajutoarele de stat: Comisia va trata cu prioritate toate notificările privind ajutoarele de stat primite de la statele membre în contextul Mecanismului de redresare şi rezilienţă.

În plus, statele membre care intenţionează să modifice măsurile de ajutor pe care le-au luat deja, pentru a le prelungi durata până la 31 decembrie 2021, pentru a majora bugetul alocat acestora sau a le alinia la modificările cadrului temporar (în special plafoane mai mari pentru fiecare întreprindere), pot notifica astfel de modificări printr-o singură notificare în bloc. Acest lucru va contribui la reducerea la minimum a costurilor administrative pentru statele membre.