Cheltuielile României pentru apărare, pentru prima dată peste 3 miliarde de dolari. Care sunt principalele vulnerabilităţi ale Armatei Române

0
Publicat:
Ultima actualizare:
România a primit primele şase avioane americane F16 A/B Block 15 MLU modernizate la standardul M 5.2 dintr-o escadrilă de 12 FOTO: Inquam Photos / Octav Ganea
România a primit primele şase avioane americane F16 A/B Block 15 MLU modernizate la standardul M 5.2 dintr-o escadrilă de 12 FOTO: Inquam Photos / Octav Ganea

România ocupă locul al patrulea în Europa în funcţie de nivelul cheltuielilor pentru apărare alocate în acest an, după Rusia, Turcia şi Polonia, şi va depăşi, în premieră, pragul de 3 miliarde de dolari, potrivit unei analize realizate de trustul britanic Jane's Information Group.

Cheltuielile pentru apărare ale României vor depăşi în premieră în acest an pragul de 3 miliarde de dolari, mai mult decât bugetele cumulate pentru apărare ale Ungariei şi Cehiei şi peste sumele alocate în această privinţă de Grecia, arată publicaţia specială „Air and missile defence in Europe“, realizată în noiembrie de trustul britanic Jane's Information Group.

Analiza trustului media, specializat în domeniul militar şi al serviciilor secrete, sublinează însă faptul că România, ca şi celelalte state din regiune, au o mare vulnerabilitate în raport cu Rusia pentru că nu dispun de sisteme moderne de apărare antirachetă, potrivit News.ro.

Trustul Jane's Information Group a trecut în revistă şi bugetele statelor de pe continent, în publicaţia ilustrată cu fotografii de la exerciţiul mixt româno-american Patriot Shock V, desfăşurat în perioada 1-12 noiembrie la poligonul Capul Midia. La acest exerciţiu a fost adusă, în premieră pentru România, o baterie americană de apărare antirachetă Patriot, cu interceptori Pac-2 si PAC-3, din Germania. 

Buget mai mare decât al Greciei

Bugetul iniţial al Ministerului Apărării pentru 2016 a fost stabilit la 11,2 miliarde de lei (aproximativ 2,8 miliarde dolari), însă acesta include de anul trecut şi cheltuielile cu pensiile speciale ale militarilor. Rectificările bugetare din lunile august şi noiembrie au redus bugetul ministerului, însă Guvernul a majorat plafonul de credite de angajament cu 5 miliarde de lei (1,17 miliarde de dolari) şi a ridicat limitele la achiziţiile pentru înzestrare.

În plus, Executivul a decis că achiziţiile de echipamente sau reparaţiile de tehnică de luptă pot fi finanţate şi din fondul de rezervă al Guvernului (380 de milioane de lei, adică 89 de milioane de dolari, la a doua rectificare bugetară), ceea ce face dificilă calcularea cheltuielilor efective pentru apărare ale României. 

Acord pe un buget de cel puţin 2% din PIB

Partidele politice s-au angajat anul trecut, la solicitarea preşedintelui Klaus Iohannis, să aloce cel puţin 2% din PIB pentru apărare începând din 2017. În cazul în care guvernul care va rezulta după alegerile parlamentare din 11 decembrie va respecta înţelegerea, anul viitor, România va aloca pentru apărare în jur de 3,5 miliarde euro. Jane's estimează un buget de cheltuieli militare de 3,5 miliarde de dolari (aproximativ 3,3 miliarde de euro), urmând ca, în 2020, bugetul pentru apărare al României să ajungă la aproape 4,3 miliarde de dolari.

După mai multe decenii, 2016 este primul an în care bugetul pentru apărare al României îl depăşeşte pe cel al Greciei, ţară care are încă un Produs Intern Brut (PIB) mai mare decât cel al României. De asemenea, bugetul pentru apărare al României depăşeşte bugetele cumulate pentru apărare ale Ungariei şi Cehiei, arată datele Jane's Defence, citate de News.ro. 

În 2016, cele mai mari bugete pentru apărare din zona estică a continentului, fără a lua în calcul Rusia şi Turcia, au fost alocate de Polonia (9,2 miliarde de dolari), România (3,08 miliarde de dolari), Grecia (2,7 miliarde de dolari), Ucraina (2,4 miliarde de dolari), Cehia (1,8 miliarde de dolari) şi Ungaria (1,1 miliarde de dolari), restul statelor din zonă având bugete militare de sub 1 miliard de dolari, potrivit analizei Jane’s Defence, citate de News.ro. Spre comparaţie, Rusia cheltuie în acest an în jur de 65  de miliarde de dolari pentru apărare, adică 5,4% din PIB, potrivit estimărilor internaţionale. 

Echipamente depăşite

România deţine în prezent echipamente militare depăşite la aproape toate capitolele, iar înzestrarea cu echipamente moderne necesită sume importante şi programe derulate pe mai mulţi ani şi în mai multe cicluri electorale, scrie News.ro.

În 2016, România a făcut un pas important în asigurarea securităţii aeriene, una dintre marile vulnerabilităţi în materie de apărare a ţării, primind primele şase avioane americane F16 A/B Block 15 MLU modernizate la standardul M 5.2 dintr-o escadrilă de 12, din care nouă cumpărate de la Portugalia, iar trei furnizate de Statele Unite.

Însă experţii în apărare spun că România are nevoie de cel puţin patru escadrile, adică 48 de avioane - nivel asumat, de altfel, la intrarea în NATO - pentru a fi capabilă să îşi apere spaţiul aerian în mod adecvat.

Alte două programe importante de înzestrare au fost demarate în 2016. Primul prevede achiziţia a patru corvete noi de la grupul olandez Damen, care ar urma să fie produse până în 2020 la şantierul Damen Galaţi şi menite să asigure în special protecţia antisubmarin, în contextul creşterii flotei ruseşti de submarine din Marea Neagră.

Contractul, negociat de armată şi care ar trebui acordat prin încredinţare directă, a fost blocat deocamdată de conducerea Parlamentului, care trebuie să-şi dea acordul la propunerea Guvernului. Un al doilea contract important prevede producerea tot în România, printr-o societate mixtă - Romanian Military Vehicle Systems - realizată între compania de stat UM Moreni şi grupul german Rheinmetall, a noilor transportoare blindate amfibii 8X8 pentru Forţele Terestre.  Compania mixtă va produce circa 550 de transportoare amfibii, iar circa 50 de blindate Boxer (neamfibii) ale Rheinmetall vor fi importate din Germania. 

Cele 600 de transportoare vor echpa batalioanele de infanterie dotate în prezent cu TAB-uri vechi, în afara unui batalion, care este dotat cu transportoare uşoare Piranha. Şi implementarea acestui contract depinde, însă, de decizia viitorului guvern.

Vulnerabilitate faţă de Rusia 

Dotarea deficiară cu sisteme antirachetă a României constituie principala vulnerabilitate, în condiţiile în care Rusia dispune de sisteme balistice sofisticate, pe care le foloseşte ca mijloc de intimidare, arată analiza Jane’s, citată de News.ro .

„Programele de rachete îmbunătăţite şi de capacităţi avansate sunt gândite pentru a descuraja şi intimida. De exemplu, în mai 2016, Rusia a anunţat că va instala în mod permanent în enclava Kaliningrad (fosta Prusie Orientală, situată între Polonia şi Lituania n.r.) sisteme Iskander M de rachete cu rază scurtă până la finalul acestui deceniu. (...) Mişcarea a fost anunţată în mod ostentativ ca reacţie directă la punerea în funcţiune a sistemului balistic Aegis de la Deveselu, deşi mulţi observatori cred că sistemul Iskander ar fi fost oricum instalat în Kaliningrad“, se arată în publicaţia menţionată. 

Rusia a făcut în mod direct, de mai multe ori, referire la sistemul anti-rachetă operat de americani în România, susţinând că acesta poate fi folosit pentru a-i ameninţa securitatea. 

„În acest moment, interceptorii (de la Deveselu n.r.) au o rază de acţiune de 500 de kilometri, dar curând raza va ajunge la 1.000 km şi, mai rău, pot fi reinstalate chiar şi astăzi rachete ofensive cu raza de acţiune de 2.400 km, iar acest lucru se poate face doar printr-o simplă modificare a software-ului“, a afirmat preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, în mai 2016, după intrarea în funcţiune a sistemului balistic de la Deveselu, menţionează publicaţia Jane's. O rază de acţiune de 2.400 de kilometri ar însemna un pericol important pentru securitatea Rusiei, susţin liderii ruşi, din moment ce între Deveselu şi Moscova este o distanţă de circa 1.600 de kilometri. 

România şi Statele Unite au susţinut, în mod repetat, că facilitatea de la Deveselu, din cadrul sistemului Aegis, nu este îndreptată împotriva Rusiei, ci este menită să contracareze eventuale pericole din Orientul Mijlociu.

Economie



Partenerii noștri

image
canal33.ro
Ultimele știri
Cele mai citite