CFA România: Economia îşi va reveni în W sau √. La ce nivel va ajunge cursul valutar

În luna iulie 2020, Indicatorul de Încredere Macroeconomică al Asociaţiei CFA România a scăzut faţă de luna anterioară cu 3,8 puncte până la valoarea de 30,3 puncte, (faţă de aceeaşi luna a anului anterior, Indicatorul a scăzut cu 17,9 puncte).

 Această evoluţie s-a datorat ambelor componente ale Indicatorului. Astfel, Indicatorul condiţiilor curente a scăzut, faţă de luna anterioatra cu 2,2 puncte, până la valoarea de 19,9 puncte (faţă de aceeaşi luna a anului anterior, Indicatorul condiţiilor curente a scăzut cu 36,5 puncte). 

Indicatorul anticipaţiilor a scăzut în luna iunie cu 4,6 puncte până la valoarea de 35,6 puncte (faţă de aceeaşi luna a anului anterior, Indicatorul anticipaţiilor a scăzut cu 8,6 puncte).  

În ceea ce priveşte cursul de schimb EUR/RON, aproximativ 95% dintre participanţi anticipează o depreciere a leului în următoarele 12 luni (comparativ cu valoarea actuală). Astfel valoarea medie a anticipaţiilor pentru orizontul de 6 luni este de 4,9022, în timp ce pentru orizontul de 12 luni valoarea medie a cursului anticipat este de 4,9582 (în condiţiile în care anticipaţiile individuale au variat între 4,8500 şi 5,1500).   

 Rata anticipată a inflaţiei pentru orizontul de 12 luni (august 2021/august 2020) a înregistrat o valoare medie de 2,70%. 

 Din luna aprilie a acestui an, în cadrul sondajului au fost adăugate şi patru întrebări suplimentare, referitoare la impactul crizei coronavirusului asupra economiei nationbale, iar rezultatele pentru luna iulie 2020 relevă: 

- Durata impactului economic al cornavirusului: cea mai mare parte a respondenţilor (peste 69%) anticipează că acesta se va resimţi puternic până în trimestrul II al anului 2021; 

- Deficitul bugetului de stat anticipat pentru anul 2020: valoarea medie a anticipaţiilor este 8,3% (de menţionat că sondajul a fost realizat înaintea rectificării bugetare); 

- Evoluţia, în termeni reali a PIB în anul 2020: valoarea medie a anticipaţiilor este -4,4%; 

- Rata şomajului la finalul anului 2020: valoarea medie a anticipaţiilor este 7,0%. 

 Răspunsurile la întrebările cantitative referitoare la impactul economic al crizei coronavirusului prezintă o abatere medie pătrăţică a răspunsurilor ridicată, ceea ce arată o incertitudine ridicată în rândul participanţilor cu privire la evoluţia viitoare a parametrilor economici. 

 Suplimentar, în luna iulie 2020, au fost adăugate încă 4 întrebări cu privire la impactul crizei provocate de Covid-19 asupra economiei, după cum urmează : 

- Modul de revenire al economiei. În acest caz s-au desprins două opinii majoritare, ambele cu un procent de 31%, şi anume, revenirea în W (având în vedere revenirea crizei medicale) şi revenirea de formă unui semn « radical » (√) adică se va recupera rapid o parte din scăderea economică, iar recuperarea celeilalte părţi va fi lentă. 

- Criza curentă a generat modificarea comportamentului de consum, de muncă, de călătorie. Cea mai mare parte a respondenţilor, 59%, consideră că aceste modificări de comportament vor fi de lungă durată (de ordinul anilor). 

- Criza curentă a avut un impact puternic asupra anumitor sectoare economice. 44% dintre respondenţi consideră că impactul asupra acestor sectoare va fi de lungă durată (de ordinul anilor), în timp ce 33% consideră că impactul asupra anumitor sectoare economice va fi permanent. 

- Respondenţii au fost întrebaţi ce măsuri trebuie luate pentru ieşirea din această criză (întrebare deschisă). Primele trei răspunsuri, în ordinea menţionării sunt:  

 o Investii în infrastructură, educaţie, sănătate 

 o Investii în tehnologie şi digitalizare, în special digitalizarea serviciilor publice 

 o O mai bună absorbţie a fondurilor europene şi îmbunătăţirea eficienţei parteneriatelor public-private 

Indicatorul de Încredere Macroeconomică, a fost lansat de către Asociaţia CFA România în luna mai 2011 şi reprezintă un indicator prin intermediul căruia organizaţia doreşte să cuantifice anticipaţiile analiştilor financiari cu privire la activitatea economică în România pentru un orizont  de timp de un an. De asemenea, sondajul în baza căruia este calculat Indicatorul include şi întrebări referitoare la evaluarea condiţiilor curente macroecnomice.  

 Prin modul de realizare, acest sondaj cuprinde atât elemente specifice unui indicator de sentiment (încredere) care arată percepţia grupului de analişti din comunitatea CFA din România privind evoluţia pieţelor financiare, a mediului de afaceri, a randamentelor şi riscurilor, cât şi un indicator fundamental de prognoză privind evoluţiile cursului de schimb, a ratelor dobânzilor şi inflaţiei. 

 Sondajul este realizat în ultima săptămâna a fiecărei luni iar participanţii sunt membri ai Asociaţiei CFA România şi candidaţii pentru nivelurile ÎI şi III ale examenului CFA. 

 Indicatorul de Încredere Macroeconomică ia valori între 0 (lipsă încrederii) şi 100 (încredere deplină în economia românească) şi este calculat pe baza a 6 întrebări cu privire la: 

 • Condiţiile curente-referitoare la mediul de afaceri şi piaţa muncii; 

 • Anticipaţiile pentru un orizont de timp de un an pentru: mediul de afaceri, piaţă muncii, evoluţia venitului personal la nivel de economie şi evoluţia averii personale la nivel de economie. 

 Pe lângă întrebările necesare pentru calculul Indicatorului de Încredere Macroeconomică, sondajul evaluează şi anticipaţiile, tot pentru un orizont de timp de un an, pentru rată inflaţiei, raţele de dobândă, cursul de schimb EUR/RON, indicele bursier BET, condiţiile macroeconomice globale şi preţul petrolului.