Casa abandonată din București în care figurează 1.000 de firme: ce au găsit inspectorii ANAF în cadrul operaţiunii „Cuibul de fantome"
0O anchetă recentă a dezvăluit că, în inima Bucureștiului, 1.000 de firme împart acelaşi sediu. Ce au găsit inspectorii ANAF la faţa locului? O casă părăsită, cu lacăt pe poartă.
O casă aparent abandonată, aflată pe strada Lămâiului din Sectorul 1 al Bucureștiului, a devenit subiectul unei anchete de proporții după ce inspectorii Antifraudă au descoperit că adăpostește, cel puțin scriptic, nu mai puțin de 1.000 de firme.
După ce informația a fost comunicată public de Ministerul de Finanțe, echipele de control ale Fiscului au descins la adresa cu pricina pentru a vedea care este situaţia. La fața locului, inspectorii au fost întâmpinați doar de tăcere: au bătut în poartă, au ciocănit în geam, dar nimeni nu a răspuns. Locuința este închisă cu un lanț gros și un lacăt nou, iar în fața porții s-a adunat corespondență neridicată, semn că nimeni nu a mai intrat acolo de luni întregi.
Singurele informații despre activitatea imobiliară au venit de la o vecină, care a explicat: „Din toată țara vin aici, firme peste firme. Dar activitate? Nimic. Cred că au doar adresa aici, dar nu locuiește nimeni.”
Situația este cu atât mai alarmantă cu cât Fiscul a descoperit printre cele 1.000 de entități una care a prejudiciat statul român cu 2,6 milioane de lei.
„Entitatea a efectuat achiziții intracomunitare de îmbrăcăminte și încălțăminte de la un operator din Grecia. Sunt peste 100 de transporturi de îmbrăcăminte și de încălțăminte care s-au comercializat și au alimentat piața neagră dintr-un complex comercial de la marginea Bucureștiului”, a declarat Nanu Toma, inspector adjunct Antifraudă, pentru Antena3.
Mecanismul fraudei
Potrivit unui raport prezentat de Curtea de Conturi, această situație nu este un caz izolat. Mai mult, operațiunea denumită sugestiv „Cuibul de fantome” a relevat existența a peste 20.000 de firme care își declară sediile în locații comune, fără activitate reală. Multe dintre aceste companii sunt înregistrate la aceeași adresă, sunt inactive sau datornice.
„De ce e posibilă frauda asta? Pentru că circulă banii între firme. Circulă TVA-ul de la cumpărător la vânzător, la buget și înapoi la cumpărător. Pe cash flow-ul acesta, de fapt, se creează oportunități de fraudă. Firmele astea nu au nimic. Sunt bidoane, sunt fantome. Deci, în legătură cu prejudiciul de recuperat... trebuie să uităm de asta”, a explicat expertul fiscal Gabriel Biriș.
Conform raportului Curții de Conturi, la nivel național sunt peste 47.000 de firme care folosesc acest sistem de fraudare, cu un prejudiciu cumulat estimat la peste 30 de miliarde de lei. Autoritățile fiscale și judiciare au sesizat Parchetul în numeroase cazuri, dar amploarea fenomenului sugerează o rețea vastă și bine organizată.
Se încarcă comentariile...
