Ţările baltice nu mai importă gaze ruseşti: „Dacă noi putem face asta, poate şi restul Europei”

Ţările baltice au încetat să mai importe gaze naturale ruseşti care "nu au mai fost furnizate în Letonia, Estonia şi Lituania de la 1 aprilie", a indicat sâmbătă şeful companiei letone de stocare Conexus Baltic Grid, notează AFP.

"Cu ani în urmă, ţara mea a luat decizii care ne permit în prezent să rupem cu uşurinţă legăturile energetice cu agresorul", a explicat la postul leton de radio Uldis Bariss, CEO al Conexus Baltic Grid.

"Dacă noi putem face asta, o poate face şi restul Europei!", a afirmat el. Ţările baltice sunt acum deservite de rezerve de gaz stocate în subteran în Letonia.

Pe Twitter, preşedintele lituanian Gitanas Nauseda a îndemnat restul Uniunii Europene să urmeze exemplul ţărilor baltice: "Din această lună, nu mai există gaz rusesc în Lituania", a declarat el.

Tot necesarul de gaze al Lituaniei este acum asigurat prin intermediul terminalului de gaze naturale lichefiate de la Klaipeda.

„În efortul de a obţine independenţa energetică deplină faţă de gazul rusesc, ca răspuns la şantajul energetic al Rusiei în Europa şi la războiul din Ucraina, Lituania a abandonat complet gazul rusesc: sistemul de transport al gazului lituanian funcţionează fără importuri de gaze ruseşti de la începutul acestei luni”, se spune în comunicatul Ministerului lituanian al Energiei.

Toate nevoile de gaze ale Lituaniei sunt acum satisfăcute prin terminalul de gaze naturale lichefiate de la Klaipeda. Pentru viitorul apropiat, clienţii au plasat comenzi pentru transportul gazelor doar prin terminal. Dacă este necesar, gazul poate fi furnizat şi în Lituania prin conexiunea de gaz cu Letonia, iar de la 1 mai - prin interconexiunea cu reţeaua de gaze din Polonia.

Ministrul Energiei, Dainius Kreivis, a subliniat că acesta este un punct de cotitură în istoria independenţei energetice a Lituaniei:

„Suntem prima ţară din UE, dintre beneficiarii Gazprom, care este independentă de livrările de gaze ruseşti, iar acesta este rezultatul coerenţei pe termen lung, al politicii energetice şi al soluţiilor de infrastructură oportune”, a spus el.

Şantajul energetic al Rusiei în Europa

Pe 23 martie, preşedintele rus, Vladimir Putin, a declarat că Rusia a decis să accepte plata pentru gazul furnizat Europei, doar în ruble ruseşti.

În aceste circumstanţe, cererea Rusiei de a plăti gazul în ruble îşi pierde sensul, întrucât Lituania nu mai comandă gaz rusesc şi nu intenţionează să plătească pentru el. 

Gazele care tranzitează Lituania continuă să fie transportate pentru nevoile Koenigsberg-ului (Kaliningradului), dar într-un mod tehnic diferit de cel obişnuit, asigurând transferul doar a cantităţii de gaz în tranzit.

Statele Unite au interzis importul de petrol şi gaze ruseşti după invazia Ucrainei, dar nu şi UE care se aproviziona cu aproximativ 40% din Rusia în 2021.

Anunţul făcut joi de Moscova de a obliga cumpărătorii din ţări "neprietenoase" să plătească pentru gazul rusesc în ruble din conturile din Rusia, totuşi, ar putea schimba jocul.

Germania, dependentă în special de gazul rusesc, a declarat vineri că doreşte să analizeze consecinţele concrete ale acestui decret al Kremlinului, menit mai ales să susţină rubla. Berlinul, ca şi alte ţări din UE, refuză orice plată în ruble către Moscova.