Bomba cu explozie rapidă pentru economia României. Profesorul Cristian Păun avertizează: „N-am mai avut niciodată așa ceva”
0Profesorul Cristian Păun lansează un avertisment serios: România riscă să bifeze în acest an un record negativ, iar efectele sunt potențial devastatoare pentru economia sa. „E un an pierdut”, spune profesorul, iar 2025 va veni cu grave probleme ca o adevărată bombă cu explozie rapidă.
Economia României nu traversează cea mai bună perioadă a sa, într-un moment în care nici veștile din exterior nu sunt de natură să inspire optimism. De altfel, economia zonei euro, cu precădere cea a Germaniei, suferă, iar acest lucru se răsfrânge, prin efectul de contagiune, asupra României.
Iar cifrele arată că economia României suferă. Un record de nedorit pentru ultimii ani este cel al falimentelor. Statistica rece nu minte și arată exact condițiile de pe piață și efectul asupra companiilor mici și medii: doar în primele 4 luni din acest an au fost radiate 32.626 de firme, iar 16.153 au fost dizolvate, în timp ce 7.594 și-au suspendat activitatea și 2.526 au intrat în insolvență.
Recordul anterior data tocmai din 2016, an în care 13.181 de firme au fost dizolvate. Nu în ultimul rând, în același interval din 2024, numărul firmelor care au avut probleme mari este cu peste 15.000 mai mare decât în anul anterior.
La toate acestea trebuie adăugat faptul că Banca Mondială, FMI și Comisia Europeană au revizuit în jos estimările pentru creșterea economică a României, în 2024. La polul opus, estimările privind deficitul bugetar al țării sunt deja îngrijorătoare. Spre exemplu, Comisia Europeană estima, în aprilie, că deficitul bugetar al României va depăși 6,5% din PIB. Mai recent, noile date actualizate ale executivului europeană arată că România va avea un deficit de 6,9% din PIB în acest an. Iar lucrurile nu s-ar opri aici. În loc ca din 2025 măcar să avem o scădere, Bruxelles-ul estimează că deficitul bugetar al României va ajunge la 7% din PIB. De altfel, România este statul din Uniunea Europeană cu cel mai mare deficit bugetar, mult peste acel 3% agreat prin Tratatul de la Maastricht.
„Adevărul” a discutat despre aceste probleme și despre perspectivele economice pe termen scurt și mediu cu Cristian Păun, profesor la Academia de Studii Economice din București. În opinia sa, marele pericol este tocmai deficitul bugetar.
„Pericolul principal rămâne deficitul bugetar excesiv alimentat de populism și de determinarea celor care guvernează țara în acest moment de a câștiga alegerile cu orice preț. Acest deficit este expandat, într-un an electoral, de o apatie clară a instituțiilor publice care trebuie să asigure colectarea taxelor noastre și care trebuie să lupte intens cu evaziunea fiscală, contrabanda, contrafacerea etc. Într-un cuvânt, să asigure o egalitate de șansă între cei care aleg să plătească legal și la vedere taxele și cei care le eludează sistematic”, explică Păun.
În opinia sa, 2024 este un an pierdut, iar autoritățile au pierdut bătălia cu evaziunea fiscală. „Totul pare scăpat de sub control”, avertizează el, în condițiile în care guvernul e mai darnic ca oricând, într-un an electoral.
„Astăzi, din păcate, la umbra alegerilor din acest an, vedem că evaziunea fiscală înflorește, contrabanda cu produse din tutun își revine și se întărește de la o zi la alta, contrafacerea produselor de lux la fel. Totul pare scăpat de sub control. Toți așteaptă să vadă ce se întâmplă cu alegerile. Este clar un an pierdul pe parte de colectare și luptă cu evaziunea fiscală. Caz în care, ar fi trebuit o mai mare prudență atunci când vine vorba de promisiuni și cadouri electorale. Ceea ce nu vedem”, punctează profesorul.
Bomba cu explozie rapidă pentru economie
Rezultatele acestor politici nu vor întârzia să se vadă, e semnalul de alarmă tras de profesorul Cristian Păun. În opinia sa, estimările Comisiei Europene au toate șansele să fie îndeplinite până la final, ba chiar să fie depășite, la modul negativ. Iar asta înseamnă un nou record negativ pentru România și pentru economia sa aflată într-un echilibru atât de fragil. Efectele vor fi pe măsură.
„Rezultatul este previzibil: un deficit cum nu a mai avut România niciodată în istoria sa post-decembristă. Un record negativ. Atât ca procent din PIB cât și ca valoare. Efectele sunt directe și clare: inflație mai mare ca la alții, dobânzi mai mari ca la alții, deficit comercial mai mare ca la alții, datorie publică în creștere, dependență de străini în creștere etc. Nota de plată va veni cu siguranță și destul de repede”, consideră reputatul profesor.
Suntem de 4 ani în procedură de deficit excesiv
România se află din 2021 în procedură de deficit excesiv, iar avertismentele s-au ținut lanț. Inițial, autoritățile au dat vina pe pandemie, apoi au găsit o altă scuză: războiul din Ucraina. Analiștii economici atrag însă atenția că deși este o perioadă dificilă la nivel european și chiar global, alte țări s-au descurcat mult mai bine și au reușit să își păstreze sub control deficitul bugetar.
Inflația este un alt capitol la care România este pe primul loc, altă performanță negativă. Spre exemplu, inflația în zona euro se află undeva la jumătate față de cea din România. În zona euro, inflația a crescut în luna mai, ultima pentru care Eurostat a prezentat cifrele oficiale, la 2,6% față de 2,4% în aprilie. În mai, în România inflația era de 5,8%. Alte țări membre UE cu rate mari ale inflaţiei sunt Belgia (4,9%) şi Croaţia (4,3%).
Datoria României nu se mai oprește din creștere
Datoria guvernamentală a urcat, în martie 2024, până la 845,098 miliarde lei, de la 841,292 miliarde de lei în luna precedentă, conform datelor publicate de Ministerul Finanţelor. Ca procent, datoria a ajuns la 51,9% din PIB. În același timp, datoria României pe termen mediu şi lung s-a majorat la 795,023 miliarde de lei, iar cea pe termen scurt a scăzut la 50,075 miliarde lei, de la 54,441 miliarde de lei în luna anterioară.
„Sustenabilitatea datoriei publice trebuie judecată întotdeauna prin prisma modului în care ea poate fi stinsă, adică fie prin taxele colectate, fie prin inflație. Având în vedere că datoria raportată la totalul populației a ajuns să depășească în 2023 valoarea de 8.000 EUR/locuitor - în realitate ar trebui împărțită la populația activă, posibil generatoare de venit în societate-, asta înseamnă cam peste 56% din venitul anual net, putem afirma că ne apropiem de o limită în această privință. Nu întâmplător, se consideră că tot ce depășește 60% în PIB este problematic, mai ales pentru economii cu probleme structurale și reziliență scăzută cum este România”, explică Cristian Păun. Altfel spus, deficitul bugetar, datoria publică și scăderea creșterii economice pot acționa ca o bombă cu explozie rapidă pentru economia României.
Se încarcă comentariile...
