Fără Big Brother pe drumurile naționale. Ministerul de Interne respinge acuzațiile de monitorizare totală: „E fake news”
0Ministerul Afacerilor Interne a avertizat joi că informațiile publicate pe rețelele de socializare și pe cele de mesagerie care anunță operaționalizarea unui sistem extins de supraveghere a cetățenilor în trafic și în zonele publice sunt false. Informația a fost confirmată și de Ministerul Transporturilor.

„Aceste informații sunt false, iar tema este una care a fost reluată periodic în ultimii doi ani.
De fiecare data, Ministerul afacerilor Interne a dezmințit aceste informații.
Vă rugăm, informați-vă din surse oficiale. Siguranța rutieră este o prioritate, nu o glumă!”, a informat joi MAI.
Informația a fost dezmințită și de Ministerul Transporturilor:
„Este un fake news. Contractul pentru montarea radarelor fixe urmează să fie lansat în licitație. Probabil în toamna anului viitor sau chiar în prima parte a anului 2027 va fi funcțional. În plus la ora actuală unele din DExurile alea despre care se vorbește sunt în construcție”, a declarat pentru „Adevărul” purtătorul de cuvânt al CNAIR Alin Șerbănescu.
În plus, a adăugat acesta, în lista din mesajul Fake News privind drumurile expres care vor fi monitorizate apar două care nici măcar nu sunt funcționale, unul fiind în faza de construcție și un altul în licitație.
„DEx pe care se circulă:
- DEx4 A3 – DN1
- DEx12 Craiova – Pitești
- DEx16 Centura Oradea – A3
DEx în construcție:
DEx6 Brăila – Galați
DEx în licitație/pregătiri/Proiectare (SF)
DEx Arad – Oradea
DEx Suceava – Siret
DEx Filiași – Târgu – Jiu
După câte se poate vedea, DEx5A nu există, iar DEx6 este în construcție”, a spus Alin Șerbănescu.

În cursul dimineții de joi, pe rețelele de socializare și pe cele de mesagerie a apărut următorul mesaj:
„În toată țara, de Vineri
Atentie: De vineri, ora 14:00, toate drumurile expres și naționale sunt monitorizate integral. Scopul declarat: disciplinarea traficului și reducerea accidentelor. Scopul nedeclarat: control total al mobilității.
România intră într-o nouă eră a supravegherii rutiere. Începând de vineri, camerele de monitorizare amplasate pe DN1, pe autostrăzile A1, A2, A3, A10, dar și pe arterele majore din București, anume Bulevardul Iuliu Maniu, Regina Elisabeta, Gheorghe Magheru, Unirii, Aviatorilor și I.C. Brătianu, au fost oficial puse în funcțiune.
De vineri, ora 14:00, sistemul va fi extins și pe toate drumurile expres (DEx12, DEx16, DEx4, DEx5A, DEx6), precum și pe drumurile naționale DN2, DN3, DN4, DN5, DN6, DN7 și arterele adiacente, completând practic rețeaua de monitorizare la nivel național.
Implementarea acestui sistem face parte din proiectul amplu de Supraveghere Inteligentă a Traficului Rutier, coordonat de Ministerul Afacerilor Interne (MAI) și Centrul de Informatică Rutieră.
Camerele sunt interconectate într-o bază de date unică, gestionată de Direcția Rutieră, care permite:
identificarea automată a numerelor de înmatriculare (ANPR),
verificarea în timp real a valabilității RCA, ITP și rovinietei,
detectarea vitezei instantanee și medii între puncte,
semnalarea vehiculelor suspecte sau căutate în dosare penale.
În paralel, sistemul este compatibil cu platforma ETRAFFIC, care colectează date privind fluxurile de trafic, pentru ajustarea semaforizării și identificarea congestiilor.
Potrivit Ministerului Transporturilor, obiectivul principal este reducerea numărului de accidente rutiere și creșterea disciplinei în trafic.
Totuși, surse din sistem afirmă că proiectul are și o componentă de control fiscal, întrucât permite corelarea datelor din trafic cu cele din Sistemul de monitorizare al transporturilor de mărfuri (RO e-Transport) și RO e-Factura.
„De exemplu, un camion care apare pe camere fără a avea înregistrare în e-Transport poate fi semnalat automat inspectorilor ANAF”, explică o sursă tehnică implicată în proiect.
Big Brother rutier: peste 10.000 de camere și 24 de centre de comandă
Rețeaua actuală numără peste 10.000 de camere fixe și mobile, distribuite pe tronsoanele de mare circulație. Datele sunt centralizate în 24 de centre regionale de comandă, fiecare dotat cu echipamente de analiză video bazate pe inteligență artificială (AI), capabile să recunoască:
depășiri ilegale,
treceri pe roșu,
opriri neregulamentare,
folosirea benzii de urgență,
lipsa centurii de siguranță sau utilizarea telefonului la volan.
Rezultatele sunt transmise automat către polițiștii rutieri, care pot genera procese-verbale electronice fără intervenție umană.
Bucureștiul, oraș-pilot pentru recunoaștere facială în trafic
Un aspect mai puțin discutat, dar confirmat de surse guvernamentale, este testarea tehnologiei de recunoaștere facială în zona centrală a Capitalei, în special pe Magheru, Aviatorilor și Unirii”























































