Traiul pe credit împovărează România. Economist: „Fiecare român e dator cu peste 8.000 de euro”. Ce soluții sunt

Cristian Păun, profesor la Academia de Studii Economice din București, spune că România, țară cu o datorie aparent mică, dar care se împrumută cu dobânzi record, are probleme serioase fiindcă a dirijat banii împrumutați spre consum și investiții păguboase, ocolind domeniile-cheie care ar fi putut aduce profit. Într-un interviu pentru „Adevărul”, el explică de ce țara noastră nu se descurcă la fel de bine ca alte state cu datorii imense.

România e tot mai datoare, iar guvernele nu găsesc soluții pentru asta. FOTO Shutterstock

România trece printr-o perioadă mai delicată, într-un context economic și el complicat, când finanțarea s-a scumpit, iar dobânzile cresc de la o lună la alta. Ultimele guverne au obținut creșteri economice, însă acestea au fost bazate pe consum, și nu pe investiții. În același timp, însă, s-a mers și pe taxe mari pentru populație și mediul privat, care au pus presiune pe economie, dar au asigurat fonduri pentru întreținerea unui aparat birocratic consumator de resurse.

În plus, împrumuturile fără măsură nu au făcut decât să se întoarcă împotriva statului și au fost scăpate de sub control. Așa s-a ajuns ca guvernul să împrumute numai în primele nouă luni din 2023 circa 164 miliarde de lei, o sumă mai mare decât intenționa să împrumute pe parcursul întregului an. Însă procesul a început în urmă cu mai mulți ani și a fost accelerat pe durata pandemiei, când au fost împrumutați cei mai mulți bani.

Așa s-a ajuns ca dobânzile plătite în contul datoriei publice să crească vertiginos ajungând aproape să se tripleze în ultimii ani, de la 12,1 miliarde lei în 2019 la 29 miliarde lei în 2022. Și chiar dacă datoria nu a ajuns încă la 60% din PIB, presiunea pusă pe economie este una uriașă, iar România a ajuns în situația în care are tot mai greu acces la finanțare, iar dobânzile sunt tot mai împovărătoare. În schimb, țări ca Japonia, stat ajuns la o datorie de circa 200% din propriul PIB, nu întâmpină problemele României.

Unde au greșit toate guvernele României

„Adevărul” a discutat cu Cristian Păun, profesor universitar la Academia de Studii Economice din București, expert în Tehnica plăților și finanțării internaționale, despre datoria României și despre problemele rezultate de aici, dar și despre posibilele soluții. El a explicat și de ce unele state, printre care România, pot avea probleme chiar dacă datoria nu este una atât de mare raportată la PIB, în timp ce alte state se descurcă rezonabil deși au datorii astronomice.

„Sustenabilitatea datoriei publice trebuie judecată întotdeauna prin prisma modului în care ea poate fi stinsă, adică fie prin taxele colectate, fie prin inflație. Având în vedere că datoria raportată la totalul populației a ajuns să depășească în 2023 valoarea de 8.000 EUR/locuitor - în realitate ar trebui împărțită la populația activă, posibil generatoare de venit în societate-, asta înseamnă cam peste 56% din venitul anual net, putem afirma că ne apropiem de o limită în această privință. Nu întâmplător, se consideră că tot ce depășește 60% în PIB este problematic, mai ales pentru economii cu probleme structurale și reziliență scăzută cum este România”, explică reputatul profesor.

Profesorul Cristian Păun

Dar asta nu e tot, spune profesorul universitar de economie. România nu a știut să folosească banii împrumutați atunci când dobânzile erau minime. În loc să dirijeze acești bani spre investiții, care ar fi adus la rândul lor bani și ar fi făcut ca datoria să fie mai ușor de rambursat, au fost dirijați spre consum și spre investiții păguboase.

„O altă problemă a datoriei publice a României este că ea, fiind legată de deficitul public, este orientată mult prea puțin către cheltuieli care pot genera un efect de antrenare real (investițiile publice). Acest fapt evident face ca posibilele taxe mai mari colectate de la o economie care s-ar dezvolta dacă investițiile publice ar fi accelerate prin deficit și datorie publică să nu prea apară. Din acest motiv, nu este foarte înțelept să ne uităm la alte țări (chiar din jur) și să considerăm că mai putem să ne mai împrumutăm, că ar mai fi încă loc de datorie în plus”, adaugă profesorul.

Ce avem de făcut

În situația dată, România mai are relativ puține opțiuni. Asta nu înseamnă că ne aflăm într-o situație fără ieșire sau că nu există soluții. „În primul rând, ar trebui să începem să plătim din trecut datorii, nu să le rostogolim prin alte împrumuturi, mai ales în condiții de dobândă tot mai mare. În 2022, circa 5,5% din cheltuielile bugetare au fost alocate pentru plata dobânzilor la datoria publică, în timp ce cheltuielile de capital au fost de circa 7%. Statul a ajuns să cheltuiască pe dobânzi cât capital investește în economie. Sigur că nu putem face asta dacă continuăm să ne întindem mai mult decât ne permite plata. Stoparea datoriei și reducerea ei pleacă de la stoparea deficitelor excesive pe care le acumulăm lună de lună”, arată Păun.

Iar statul român este campionul cheltuielilor, așa că ar trebui început chiar cu reducerea lor. „Ca să stopăm deficitul trebuie să ne luptăm mai consistent și cu cheltuielile care domină bugetul de stat: cheltuieli cu asistența socială (circa 32%, în creștere), cheltuieli cu salariile în sectorul public (circa 23%, în ușoară scădere), cheltuieli cu bunurile și serviciile etc. În paralel, ar trebui să creștem și veniturile, însă creșterea fiscalității ar trebui să fie pe ultimul loc în lista de măsuri posibile”, susține Păun.

Nevoie de reforme

Fondurile europene ar trebui să aibă un rol important, iar statul ar trebui să depună toate eforturile pentru a accelera absorbția lor. Totodată, el a amintit și problema cu GAP-ul de TVA a României, indicator care măsoară diferența dintre sumele pe care le colectează statul față de sumele pe care le-ar putea colecta.

„Până la taxare ar trebui să accelerăm forțarea absorbției de fonduri europene, mai ales că ele sunt consistente și vin la pachet și cu reforme și investiții în economie. Și ar mai trebui să privatizăm consistent din mijloacele de producție ale statului, să luptăm mai mult cu contrabanda, evaziunea, comerțul cu produse contrafăcute, să eliminăm toate inegalitățile în fața legilor fiscale, să înțelegem cauza din spatele acelui GAP de TVA imens (comparabil ca sumă cu cel al Germaniei), să digitalizăm cu adevărat sectorul public, să pornim o amplă reforma administrativ-teritorială etc. Până la a ajunge să ceri noi și noi taxe românilor, statul trebuie să se modernizeze și să se eficientizeze masiv. A rămas mult în urma a ceea ce înseamnă un stat adecvat vremurilor și nevoilor cetățenilor săi. Doar așa putem stopa sustenabil creșterea datoriilor”, a continuat Cristian Păun.

Fără FMI

În ultimele luni, numeroase voci au ajuns să susțină că România ar putea apela la FMI pentru a-și rezolva aceste probleme. Profesorul Cristian Păun avertizează că aceasta nu e o opțiune de luat în calcul.

„Nu este în regulă. FMI este o instituție anacronică. Nu are legătură cu economia privată, nu apără sectorul privat și soluțiile pe care le oferă sunt adesea non-soluții. Mențin sau intensifică și mai mult intervenția statului în economie. Trebuia desființată la momentul căderii sistemului pentru care a și fost creat acest fond al țărilor pentru rezolvarea problemelor de balanță de plăți externe și de gestionare a unui sistem monetar global care nu mai este în vigoare. În plus, noi trebuie să ne modernizăm și să ne eficientizăm țara nu de frica FMI sau a nu știu căror alte sperietori. Dimpotrivă, trebuie să facem acest lucru pentru că cetățenii plătesc taxe și au așteptări în acest sens de la politicieni”, încheie Cristian Păun.