Bilanţul iernii: 420 de hectare de gropi - Revista presei economice
0Presa economică scrie despre gropile rămase în urma zăpezilor, disponibilizările de la Bechtel,cheltuielile cu salariul şi pensiile, dar şi despre creşterea şomajului şi concedieri.
Bilanţul iernii: 420 de hectare de gropi
Iarna
aceasta, pe şosele ţării au apărut mii de gropi a căror reparare costă
zeci de milioane de euro. O evaluare a Companiei Naţionale de Drumuri
şi Autostrăzi arată că există 140 de hectare de gropi şi încă 280 de
hectare de suprafeţe care trebuie reabilitate. Pentru CNADNR aceste
lucrări reprezintă o “prioritate absolută” şi trebuie finalizate până
pe 15 iunie, chiar dacă nu există, încă, banii pentru reparaţii. Din
cele 11.150 de hectare de şosea circa 420 de hectare sunt deteriorate,
potrivit Money.
La trei zile după ce Emil Boc a spus că va aloca fonduri, Bechtel închide şantierul
Agenţia
Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă (AJOFM) Cluj a primit ieri de
la Bechtel o notificare privind disponibilizarea a peste 1.900 de
angajaţi de pe şantierul Autostrăzii Transilvania, însă instituţia a
avertizat compania că nu a respectat procedura legală de concediere
colectivă. „Cred că lucrarile vor continua şi că este vorba în
demararea acestei proceduri doar de presiuni ale Bechtel pentru ca
statul să îşi plătească datoriile restante. Sunt acţiuni pe care
Bechtel le face în vederea urgentării primirii banilor. Pe lista
disponibilizărilor figurează şi liderii de sindicat şi nu cred că
aceştia vor fi de acord să plece”, a declarat Daniel Don, directorul
AJOFM Cluj, citat de Financiarul.
De ce se teme statul de disponibilizări?
Guvernul pare să ezite să înceapă concedierile masive în sectorul public, de teama consecinţelor nefaste pe care această măsură le-ar genera asupra cheltuielilor bugetare globale. O politică masivă de concedieri, necesară, de altfel, pentru reducerea cheltuielilor de personal, ar aduce după sine plăţi compensatorii mai mari, fapt ce ar genera noi dezechilibre bugetare din cauza lipsei banilor, spun specialiştii, citaţi de Bursa.
La 100 de lei încasaţi, statul dă 70 de lei pe salarii şi pensii
Ponderea mare a cheltuielilor cu salariile şi pensiile nu a permis realizarea unor investiţii publice semnificative, fiind necesară reducerea "facturii sociale", pentru ca statul să poată ajuta economia. BERD a subliniat recent într-o analiză că stimulentele pentru economie au fost mai degrabă "imaginare decât reale", susţinând ca au fost demarate puţine proiecte, iar efectul asupra creşterii economice a fost "neglijabil". Parteneriatele public-private şi atragerea de fonduri europene sunt două soluţii pentru realizarea de investiţii, inclusiv în infrastructura, pentru relansarea economiei, în opinia analiştilor citaţi de Ziarul Financiar.
Şomajul creşte şi nu dă semne că s-ar opri prea curând
Economia românească resimte din ce în ce mai puternic efectele crizei, astfel că lipsa unor măsuri eficiente, care într-adevăr să dea o mână de ajutor întreprinzătorilor, a făcut ca numărul şomerilor să crească de la o lună la alta, scrie Curierul Naţional. Se pare că nici previziunile pentru perioada următoare nu sunt deloc îmbucurătoare în condiţiile în care sunt anunţate o serie de noi disponibilizări în sistemul bugetar, iar mediul privat este departe de a fi ieşit din criză. Potrivit datelor Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM) numărul de şomeri a crescut în februarie cu 21.393 faţă de luna anterioară, atingând astfel un nou nivel maxim din martie 2003, de 762.375, ceea ce corespunde unei rate a şomajului de 8,3%.