ANSVSA sfatuieste consumatorii cum pot evita toxiinfectiile alimentare cauzate de Salmonella

Produsele de origine animala pot genera o serie de boli infectioase sau parazitare, transmisibile la om. Autoritatea Nationala Sanitara Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor (ANSVSA), prin

Produsele de origine animala pot genera o serie de boli infectioase sau parazitare, transmisibile la om. Autoritatea Nationala Sanitara Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor (ANSVSA), prin intermediul Directiei Siguranta Alimentelor si a specialistilor sai, are misiunea de a reduce incidenta aparitiei imbolnavirilor de acest gen in randul populatiei. Episoadele de toxiinfectie alimentara apar dupa o perioada de incubatie relativ scurta, in urma consumului de alimente contaminate si se manifesta, in general, prin tulburari digestive. Acestea sunt determinate, in unele cazuri, de inmultirea, in organismul consumatorului, a germenilor patogeni introdusi odata cu alimentele. Semnele apar, in general, dupa o perioada de 8-24 de ore si se caracterizeaza prin dureri de cap, urmate de greturi, varsaturi, dureri abdominale, diaree, putand duce la deces. in aceasta categorie intra toxiinfectiile alimentare produse de germenii din genul Salmonella, Shigella si, mai rar, Clostridium. imbolnavirea poate fi cauzata si de toxinele produse de anumiti germeni in alimente. Toxiinfectiile alimentare de tip toxic se caracterizeaza printr-o perioada de incubatie scurta, de 1-6 ore. Se manifesta prin varsaturi violente si diaree intensa. Germenii microbieni incriminati fac parte atat din genurile patogene (Clostridium, Stafilococ enterotoxic), cat si din genuri conditionat sau potential patogene (Escherichia, Proteus, Streptococcus etc.). Printre toxiinfectiile alimentare, primul loc ca frecventa si importanta il ocupa infectiile cauzate de germenii din genul Salmonella (aproape 70 la suta). Cea mai ridicata proportie de imbolnaviri se datoreaza consumului de carne de la animale taiate "clandestin", in absenta supravegherii si controlului sanitar-veterinar si, mai ales, procesata sub forma de carne tocata. in acest sens, ANSVSA reinnoieste apelul facut populatiei de a sacrifica animalele numai sub supraveghere sanitar-veterinara si de a manipula produsele alimentare de origine animala respectand normele de igiena. Data fiind localizarea de predilectie a salmonelelor la nivelul viscerelor (ficat, splina etc.), consumul acestora produce frecvent imbolnaviri, in timp ce carnea aceluiasi animal nu este intotdeauna infectata. Contaminarea carnii se poate face si dupa sacrificarea animalului, prin ustensilele care au venit in contact cu carnea infestata sau prin manipularea acesteia fara respectarea normelor de igiena, in timpul transportului, prelucrarii sau depozitarii. Carnea proaspata este mai des implicata in aparitia toxiinfectiilor alimentare decat cea conservata. Frecventa aparitiei imbolnavirilor cu salmonele depinde in mare masura de regimul prelucrarii termice. Temperatura si timpul de expunere sunt, de cele mai multe ori, insuficiente pentru a distruge eventualii germeni prezenti in carne. Factori favorizanti in aparitia toxiinfectiilor alimentare sunt pastrarea carnii sau a produselor din carne la temperatura camerei un timp indelungat, consumul lor in stare cruda sau dupa ce au fost supuse in mod insuficient unei prelucrari termice corespunzatoare. Oricare ar fi alimentele in cauza, acesti factori pot determina multiplicarea rapida a germenilor in alimente si, prin aceasta, aparitia episoadelor de imbolnavire. Putem mentiona, in acest sens, toxiinfectiile produse de consumul de peste afumat sau de vanat. Un aspect foarte important care trebuie luat in considerare este acela ca alimentele contaminate cu Salmonella isi pastreaza aspectul normal, consistenta, culoarea, mirosul si gustul ramanand neschimbate. Carnea de pasare, mai ales cea de rata sau gasca, poate fi o alta cauza a toxiinfectiilor alimentare. O sursa frecventa de infectie o constituie ouale, mai ales cele de rata. Un mare numar de episoade de imbolnavire au avut la baza consumul unor alimente care contineau oua in stare cruda sau prelucrate termic sumar (maioneze, creme etc.). Infectiile cu Salmonella se pot transmite si prin intermediul laptelui si al produselor din lapte. in aceste cazuri, contaminarea produselor se poate face in timpul mulsului, prin intermediul fecalelor de la animalele cu enterita salmonelica, de la purtatorii umani care vin in contact permanent cu animalele (fermieri, ingrijitori etc.) sau prin recipientii necorespunzatori (murdari sau nedezinfectati corespunzator). Laptele poate fi contaminat direct, in cazul mastitelor (afectiuni ale glandei mamare), cu o flora microbiana diversa, in care pot fi prezente si salmonele. Sunt semnalate cazuri de imbolnaviri provocate de consumul de inghetata sau de lapte praf. Controalele efectuate periodic de catre medicul veterinar pot depista sau trata precoce afectiunile glandei mamare. Nu trebuie neglijat pericolul de contaminare a alimentelor cu salmonele prin intermediul apei, al rozatoarelor si insectelor sau prin purtatori umani. Diagnosticul bazat doar pe simptomele prezentate de persoanele suspecte de toxiinfectie alimentara produsa de salmonele este neconcludent datorita aspectului clinic complex si variat. Pentru a stabili daca un aliment poate produce o toxiinfectie alimentara de natura salmonelica, trebuie efectuat un examen bacteriologic de laborator. in acest context, se folosesc metode care sa faca posibila diferentierea tulpinilor, in cadrul aceleiasi specii. Laboratoarele judetene din cadrul Directiilor Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor (DSVSA), precum si Institutele Nationale de Referinta asigura, prin metode specifice, analizarea probelor si confirmarea diagnosticului. Controalele efectuate de specialistii ANSVSA verifica si existenta carnetelor de sanatate (vizate lunar) ale personalului care lucreaza in alimentatia publica.