ANALIZĂ România, pe punctul de a depăşi pragul de nouă milioane de case şi apartamente. Ce fel de locuinţe se construiesc şi se vând

Peste 500.000 de case şi apartamente au fost construite în România, în ultimul deceniu, iar stocul total de locuinţe ar putea depăşi anul acesta pragul de nouă milioane de unităţi, potrivit unei analize realizate de Storia.ro pe baza datelor de la Institutul Naţional de Statistică. Aproape jumătate dintre casele şi apartamentele construite din 2008 până anul trecut au două sau trei camere.

Construcţiile rezidenţiale au început să prindă elan în ultimii ani, odată ce economia românească a revenit pe creştere, culminând anul trecut cu un avans al Produsului Intern Brut de 6,9%. De altfel, 2017 a fost al treilea cel mai bun an de după Revoluţie din perspectiva construcţiei de noi case şi apartamente, cu 53.347 de locuinţe date în folosinţă, arată informaţiile publicate de Institutul Naţional de Statistică. Vârful a fost atins în 2008 şi 2009, când pe piaţă erau finalizate 67.255, respectiv 62.520 de locuinţe.

Mediul rural vs. mediul urban

Cele mai multe locuinţe – aproape 257.000 – au fost dezvoltate în ultimul deceniu (2008-2017) în mediul rural, în timp ce în zonele urbane au fost dezvoltate 252.500 de noi case şi apartamente. Totuşi, tendinţa înregistrată aproape fără excepţie după 1990, când cele mai multe construcţii rezidenţiale se realizau în mediul rural, a început să se inverseze în ultimii ani. Astfel, în 2017, peste 29.300 de locuinţe au fost date în folosinţă în centrele urbane, faţă de 24.000 în zonele rurale.

Judeţele cu cele mai multe noi locuinţe

Totodată, aproape 17% din locuinţele noi livrate în ultimii zece ani, adică 85.618 de unităţi, au fost construite în Bucureşti şi în Ilfov, în topul zonelor cu activitate rezidenţială intensă în ultimul deceniu urmând judeţele Cluj (43.093 de locuinţe), Constanţa (31.651 locuinţe) şi Suceava (28.039 locuinţe). La polul opus, judeţele unde s-a construit cel mai puţin sunt Caraş-Severin (1.979), Teleorman (2.183) şi Tulcea (2.253).

Preferinţele românilor cu privire la locuinţe                                       

Şi preferinţele românilor cu privire la tipurile de locuinţe pe care le construiesc sau le cumpără s-au schimbat fundamental în ultimul deceniu, reflectând un apetit din ce în ce mai mare către spaţii funcţionale şi mai practice din punct de vedere al preţului de construcţie sau achiziţie şi al costurilor cu întreţinerea.

Tipuri de locuinţe construite: 2008 vs. 2017

Anul trecut, de exemplu, locuinţele cu două camere s-au aflat în topul livrărilor de construcţii rezidenţiale, aproape una din trei locuinţe încadrându-se în acest tipar. Pe următoarele poziţii s-au plasat unităţile cu trei camere (26,5%) şi cele cu patru camere (19,7%). Nu mai departe de anul 2008, cele mai multe construcţii livrate pe plan local aveau trei camere (25,1%), fiind urmate de cele cu două camere (24,8%) şi de cele cu cel puţin cinci camere (22,1%).

Pe de altă parte, în decursul ultimilor zece ani a scăzut şi interesul pieţei de construcţii rezidenţiale noi pentru locuinţe cu o singură cameră (garsoniere). Dacă în 2008 aproape 8% din unităţile finalizate erau monocamerale, ponderea a scăzut la doar 5% anul trecut. O tendinţă similară a fost înregistrată şi pe segmentul de locuinţe cu cel puţin cinci camere, care reprezentau în urmă cu un deceniu peste 22% din livrările de locuinţe, faţă de 17,7% în 2017.

Totuşi, în ansamblu, locuinţele cu două şi trei camere au fost de departe „vedetele” ultimilor zece ani, având în vedere că acestea au reprezentat aproape jumătate (245.100) din totalul de peste 500.000 de unităţi livrate în perioada 2008-2017.

Orientarea către locuinţe cu mai puţine camere s-a reflectat şi în evoluţia suprafeţei medii a caselor şi apartamentelor care au fost dezvoltate în România ultimului deceniu. În 2008, de exemplu, suprafaţa locuibilă medie a unei locuinţe noi ajungea la aproape 70 de metri pătraţi, iar anul trecut indicatorul a scăzut la 65,8 metri pătraţi.

 „Dacă avem în vedere majoritatea studiilor europene din ultimii ani, care ne arată că în România există un număr mare de locuinţe suprapopulate şi un procent ridicat de locuinţe cu o vechime mai mare de 40 de ani, ne putem aştepta ca tendinţa de construire de locuinţe noi să se menţină în creştere şi în următorii ani. Iniţiativele legislative, accesul la finanţări şi migraţia populaţiei sunt factorii care vor influenţa în continuare această tendinţă. Vom asista la o dezvoltare accelerată a zonelor limitrofe marilor oraşe prin construirea de cartiere rezidenţiale, în timp ce, în oraşe, preferinţele vor rămâne cel mai probabil în zona apartamentelor de 2 şi 3 camere”, declară Dan Puică, Real Estate Business Manager, OLX Group România.

Peste nouă milioane de locuinţe în 2018

Stocul total de locuinţe s-a ridicat la finalul anului trecut la aproape 8.977.000 de unităţi, iar în primul trimestru al acestui an alte aproape 10.300 de locuinţe au fost date în folosinţă, în creştere cu 1,8% faţă de primele trei luni din 2017. Dacă ritmul de dezvoltare imobiliară se va menţine pe parcursul întregului an, 2018 are toate şansele să devină anul în care România va depăşi pentru prima oară pragul de nouă milioane de locuinţe. Nevoia de noi case şi apartamente este însă în continuare ridicată, mai ales că stocul locativ al României este destul de învechit, iar după 1990 până la sfârşitul primului trimestru al acestui an, doar 1,1 milioane de unităţi noi au fost construite. 

Infografic - Analiză Storia Ro Ce Fel de Locuinţe Se Construiesc Şi Se Vând În România