A fost aprobat Planul fiscal pe 7 ani al României. Barna: E un semnal de încredere

Consiliul pentru Afaceri Economice şi Financiare (ECOFIN) a aprobat marți, la Bruxelles Planul fiscal de reducere a deficitului bugetar pe 7 ani al României, a anunțat ministrul Finanțelor, Tanczos Barna, spunând că decizia este un semnal de încredere pentru țara noastră.

Ministrul Finanțelor, Tanczos Barna, spune că decizia ECOFIN este un semnal de încredere

Recomandările Consiliului privind planul bugetar-structural pe termen mediu al României şi traiectoria corectivă în cadrul Procedurii de Deficit Excesiv au fost adoptate în reuniunea Consiliului pentru Afaceri Economice şi Financiare (ECOFIN), care a avut loc marți, 21 ianuarie a.c., la Bruxelles. La reuniune au mai fost adoptate recomandările privind planurile bugetar-structurale pe termen mediu pentru 20 state membre. În cazul României, care a fost reprezentată la reuniune de dl. Tánczos Barna, viceprim-ministru şi ministru al finanțelor, s-a considerat că sunt îndeplinite cerinţele din Regulamentul UE privind guvernanţa economică (2024/1263) şi a fost acceptată calea de ajustare pe o perioadă de 7 ani, precum reformele şi investiţiile propuse.

„România a primit un semnal de încredere din partea Consiliului UE privind consolidarea fiscală graduală de care are nevoie. Încadrarea ajustării pe un termen de 7 ani va permite economiei româneşti să îşi menţină un nivel adecvat al investiţiilor publice, prin evitarea dezechilibrelor şi prin asigurarea premiselor pentru o creştere economică sustenabilă. Proiectul de buget anual care urmează a fi adoptat până la sfârşitul lunii va oglindi această abordare, prin care ne asumăm reformele şi investiţiile prevăzute în planul bugetar-structural pe termen mediu. Am salutat modul în care Comisia Europeană şi Consiliul UE au abordat aceste recomandări, înţelegând că, în contextul economic și geopolitic dificil actual, este important să valorificăm pe deplin noul cadru de guvernanță și să îl implementăm în așa fel încât să asigurăm o creștere economică durabilă, precum și reformele și investițiile necesare”, a declarat Tánczos Barna, viceprim-ministru şi ministru al finanțelor.

„Planul fiscal bugetar urmărește stabilizarea datoriei publice a României într-un context în care România continuă să fie pe primele locuri în UE, ca nivel al investițiilor publice – peste 7% din PIB, reducând deficitul bugetar la sub 3% pe parcursul perioadei 2025-2031 și creând premisele sustenabilității finanțelor publice”, a adăugat Tánczos Barna.

Marcel Boloș: Și alte țări se confruntă cu probleme bugetare

La rândul său, ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Marcel Boloş, a punctat că și alte țări se confruntă cu probleme bugetare similare României.

„Vestea zilei! În Consiliul ECOFIN a fost aprobat Planul Bugetar-Structural al României, alături de planurile altor 20 de state membre. Este o garanţie cât se poate de clară că ţara noastră va continua să se dezvolte, protejând investiţiile esenţiale şi asigurând stabilitatea financiară pe termen lung", a scris ministrul pe pagina sa de Facebook.

Potrivit acestuia, decizia vine într-un context în care mai multe state membre - precum Franţa, Spania, Italia şi Finlanda - se confruntă cu provocări similare şi au solicitat extinderea perioadei de ajustare fiscală, de la patru la şapte ani, până în 2031.

„Situaţia României nu este singulară, iar deciziile de astăzi arată că economiile europene au în acest moment nevoie de timp pentru a realiza o consolidare fiscală sustenabilă, fără să sacrifice dezvoltarea. Cei care minimalizează importanţa acestui plan trebuie să înţeleagă miza reală: fără el, România ar fi riscat să piardă ceea ce se construieşte acum pentru generaţiile viitoare", a subliniat Marcel Boloş.

Astfel, explică el, datorită acestui plan se evită presiunea unei ajustări accelerate sau adoptarea unor măsuri dramatice.

„Fără un plan aprobat, România ar fi fost obligată să ajusteze deficitul bugetar rapid, pe o perioadă de patru ani. Tăieri masive de cheltuieli, blocarea investiţiilor în spitale şi drumuri, creşteri masive de taxe - acestea ar fi fost consecinţele unei ajustări impuse de Comisia Europeană. O astfel de situaţie ar fi pus o povară uriaşă pe umerii cetăţenilor şi ar fi frânat dezvoltarea ţării. În aceste condiţii, suntem siguri că putem investi 450 de miliarde de lei în următorii trei ani - bani destinaţi modernizării infrastructurii, sistemului de sănătate, educaţiei şi tranziţiei verzi", a precizat ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene.

Totodată, a adăugat Boloş, pentru mediul de afaceri planul fiscal protejează cota unică, Comisia Europeană fiind de acord cu argumentele că statul nu trebuie să penalizeze succesul economic.

„România nu și-ar permite să piardă fondurile europene”

De asemenea, a menţionat ministrul, datorită planului sunt protejate fondurile europene, deoarece, conform regulilor europene, nerespectarea tratatului fiscal ar fi dus la suspendarea accesului la fonduri europene.

„Şi-ar permite România să piardă peste 360 miliarde lei (fondurile aferente PNRR şi Politicii de Coeziune), care finanţează autostrăzi, spitale, şcoli şi proiecte pentru tranziţia verde? Aprobarea planului ne garantează continuitatea acestor investiţii esenţiale pentru dezvoltarea ţării", a subliniat el.

Pe de altă parte, mai semnalează ministrul, prin acest plan se menţine credibilitatea internaţională, în contextul în car nerespectarea angajamentelor fiscale ar fi dus la scăderea ratingului de ţară, ceea ce ar fi făcut împrumuturile mai scumpe şi mai greu de accesat.

Planul securizează şi sprijinirea investiţiilor, inclusiv a IMM-urilor din România prin scheme de ajutor de stat, pentru întreprinderile mici şi mijlocii orientate în special către industria prelucrătoare, care vor crea noi locuri de muncă şi vor stimula creşterea economică.

„Succesul aprobării planului fiscal este important pentru că acesta a fost elaborat într-o campanie electorală, nefiind folosit ca armă politică, şi a urmărit interesul exclusiv al României, respectiv: menţinerea unui spaţiu fiscal care să ne permită derularea tuturor programelor de investiţii: PNRR, programele Politicii de Coeziune, Anghel Saligny, CNI; protejarea intereselor mediului de afaceri prin evitarea creşterii abrute a taxelor, menţinerea cotei unice şi predictibilitate, planul oferind timpul necesar pentru abordarea coerentă a unor politici fiscal-bugetare în materie de venituri; posibilitatea implementării reformelor importante ale statului, care conferă un cadru predictibil în societate, de la legea pensiilor publice, reforma privind salariul minim, creşterea pilonului II de pensii, asigurarea unor măsuri de sprijin pentru mediul de afaceri; planul îmbracă o formă ancorată în realitatea provocărilor României, urmărind reducerea risipei la nivelul companiilor de stat, îmbunătăţirea colectării taxelor şi impozitelor şi implementarea angajamentelor asumate în prin PNRR, în vederea asigurării resurselor financiare pentru investiţiile în modernizarea ţării", a punctat Marcel Boloş.

Alte patru state au cerut extinderea perioadei de ajustare

În afara țării noastre, alte patru state membre - Franța, Spania, Italia și Finlanda – au solicitat extinderea perioadei de ajustare, de la 4 la 7 ani. Cu privire la Procedura de Deficit Excesiv, recomandările adresate Belgiei, Franței, Italiei, Maltei, Poloniei, României și Slovaciei vizează stabilirea unui termen de maximum șase luni pentru luarea de măsuri eficiente, stabilirea unui termen pentru încheierea procedurii de deficit excesiv şi a unei traiectorii corective prin care deficitul să ajungă și să fie menținut sub valoarea de referință. România a primit recomandări de menținere a cheltuielilor în limitele prevăzute (plafonul anual privind creșterea anuală a cheltuielilor nete fiind de 5,1% în 2025, 4,9% în 2026, 4,7% în 2027, 4,3% în 2028, 4,2% în 2029 și 3,9% în 2030) și încheierea procedurii de deficit excesiv până în 2030.

În cadrul dezbaterii privind simplificarea, optimizarea și reducerea poverii administrative pentru mediul de afaceri european, domnul Tánczos Barna a subliniat susţinerea fermă pentru măsuri cât mai ample, în particular în privinţa întreprinderilor mici şi mijlocii, astfel încât să fie încurajată competitivitatea economiilor europene într-un context global dificil.

Stadiul actual al impactului agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei, priorităţile Preşedinţiei poloneze a Consiliului UE, Semestrul European 2025 şi adoptarea planurilor revizuite de redresare şi rezilienţă ale Greciei, Ciprului şi Spaniei au completat agenda reuniunii ECOFIN.