Planul fiscal: Datoria publică va ajunge la 62,6% din PIB în 2029

Proiecțiile privind datoria publică, publicate în Planul Fiscal pentru reducerea deficitului pe 7 ani, prevede o creștere semnificativă a acesteia până la 62,6% din PIB în anul 2029.

Datoria publică a României este stimată să depășească 62% din PIB în 2029

Estimările privind ponderea datoriei publice în PIB indică o evoluție ascendentă până în anul 2029 (62,6% din PIB), corespunzătoare perioadei de implementare a reformelor și a proiectelor de investiții, inclusiv cele realizate în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), urmată ulterior de o evoluție descendentă ca urmare a consolidării fiscale mai accentuată în termeni de deficit ESA, cu încadrarea sub pragul de 60% din PIB până la finalul orizontului de analiză (2041).

„În contextul angajamentelor României de ajustare a deficitului bugetar către valoarea de referință de 3% din PIB prevăzută de Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), începând cu anul 2029 proiecția datoriei publice se plasează pe o traiectorie descendentă. (...) Estimările indică o evoluție ascendentă a datoriei publice în PIB până în anul 2029, cu depășirea temporară a pragului de referință de 60% din PIB în perioada 2027-2031, corespunzătoare perioadei de implementare a reformelor și a proiectelor de investiții, inclusiv cele realizate în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență, urmată de o traiectorie descendentă cu încadrarea sub pragul de 60% din PIB până la finalul orizontului de analiză (2041). Previziunile privind creșterea ponderii datoriei publice în PIB până în anul 2029 sunt determinate în principal de soldul primar structural, luând în considerare cheltuielile cu îmbătrânirea populației, iar înscrierea datoriei publice pe o traiectorie descendentă din anul 2030 se realizează pe fondul poziționării deficitului structural primar pe excedent. Până la sfârșitul orizontului de analiză, respectiv anul 2041, datoria publică se situează la un nivel sustenabil, sub 55% din PIB începând cu anul 2035 și respectiv sub 50% începând cu anul 2039”, se arată în Planul fiscal 2025 - 2031.

Potrivit acestuia, la determinarea proiecțiilor de datorie s-a avut în vedere și influența din cursul de schimb aferentă datoriei brute în valută, luând ca referință structura actuală pe valute, cu datoria denominată în valută de peste 50% din total datorie. Astfel, pe măsura consolidării fiscale și reducerea deficitului bugetar, finanțarea netă se va asigura, în principal, de pe piața internă, prin emiterea de datorie denominată în lei, conform Strategiei de administrare a datoriei publice guvernamentale. „Drept urmare, estimările noastre pe perioada de analiză sunt de ușoară inversare a structurii actuale în favoarea datoriei denominate în monedă națională (54% începând cu anul 2030), comparativ cu ipotezele avute în vedere de CE de menținere constantă, până la sfârșitul perioadei de analiză, a structurii datoriei denominate în lei/valută aferente anului 2024”, se mai arată în documentul citat.

Important de menționat că datoria guvernamentală netă la sfârșitul anului 2023, reprezentând datorie publică brută diminuată cu activele financiare lichide ale administrației publice, a reprezentat 37,0% din PIB. „În acest sens, Ministerul Finanțelor are în vedere continuarea politicii de menținere a unei rezervei financiare (buffer) în valută la dispoziția Trezoreriei Statului, în valoare echivalentă acoperirii necesităților de finanțare a deficitului bugetar și refinanțării datoriei publice care să acopere până la 4 luni din necesarul brut de finanțare. Aceste previziuni indică faptul că strategia de ajustare fiscală a României pe o perioadă de 7 ani, în contextul potențialului solid de creștere economică, asigură respectarea valorilor de referință privind deficitul bugetar și datoria publică prevăzute în Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) începând cu anul 2032 și menținerea datoriei publice la un nivel prudent și sustenabil pe termen lung.”, se arată în Planul Fiscal.