Vrem o alianță cu SUA așa cum o are Israelul, spune Zelenski. Foarte posibil, dar și extrem de complicat dacă-și vrea țara în UE și NATO

Într-un interviu televizat, președintele ucrainean emite o idee-apel care stârnește deja nenumărate comentarii deoarece întrebarea fundamentală rămâne valabilă pentru întreg spațiul occidental: cum oare conflictul din Ucraina va schimba, poate fundamental, regulile după care funcționează marile alianțe militare și politice, NATO și UE, modificând criteriile de bază și chiar principiile după care s-au construit și s-au consolidat în întreaga lor existență?

În esență, președintele Ucrainei a spus că țara sa – care cere neîncetat accelerarea aderării la UE și NATO – să încheie în același timp și un aranjament separat de securitate cu Statele Unite, după modelul israelian. Asta deoarece Ucraina trebuie să învețe să trăiască cu ideea de conflict permanent „așa cum o face Israelul”: „Cu SUA e probabil că vom avea un model precum Israelul prin care să avem arme, tehnologie, antrenament, finanțare și așa mai departe”. Deosebit de prudent în raport cu viitorul, Zelenski a mai subliniat și că un asemenea acord, exact ca cel între SUA și Israel, nu va putea fi schimbat sau modificat de o decizie prezidențială deoarece „acestea sunt lucruri care sunt votate de Congres”.

Pentru Ucraina, exemplul oferit de Israel este important deoarece conflictul ar putea dura mult timp de acum înainte și, exact din această cauză, ceea ce a făcut și face Israelul devine relevant deoarece „Israelul luptă. Uitându-ne la ce tip de conflict avem, să fim gata să luptăm pe timp îndelungat fără să pierdem oameni. Se poate ca așa să fie. Să minimalizăm numărul de victime urmând exemplul Israelului. Putem trăi în acest fel”.

Zelenski nu vede, sau nu dorește să remarce, existența unor contradicții posibil generatoare de probleme mari în relație cu cererile de aderare la UE și NATO. În opinia mea, acestea există și pot genera cel puțin confuzii dacă nu chiar subiecte majore de dispută între aliați.

Iată o asemenea problemă majoră și care ține de recunoașterea unui segment deosebit de delicat din dreptul internațional: nici SUA și nici Israelul nu recunosc în nici un fel jurisdicția Curții Penale Internaționale. În timp cec Ucraina vrea ca Rusia să fie judecată pentru crime de război în cadrul unei instanțe speciale care să funcționeze sub autoritatea instituției formate de Națiunile Unite. Ce va face Ucraina dacă o alianță extinsă cu SUA pe model israelian va însemna și retragerea demersurilor începute acum cu susținerea în forță a multora dintre țările europene și care vor fi consecințele juridice ulterioare?

Mai departe, în cazul că, statele membre din NATO și UE își vir da acordul pentru proceduri accelerate de admitere a Ucrainei,  care tip de legislație va urma să prevaleze în relațiile viitoare căci, dacă este urmat modelul oferit de Israel, greu de imaginat că decizii europene comune, spre exemplu, nu vor fi trecute mai întâi prin filtrul relațiilor cu americanii și, în orice caz, va prevala întotdeauna legislația națională în raport cu cea comunitară. Tehnic, ar putea să apară o situație care să fie și mai dificil de rezolvat decât tensiunile pe această temă cu Polonia sau Ungaria, spre exemplu deoarece, situație fără precedent, ar putea să apară un filtru de luare a deciziei exterior UE și care să se constituie ca un factor de influență în interiorul NATO.

Decizia viitoare la nivelul UE și NATO nu privește de acum înainte doar Ucraina și raționamente de securitate legate sau decurgând direct și indirect din posibilitatea admiterii sale, chiar ignorând unele criterii considerate ca fundamentale, precum garanția tratatelor de pace și cooperare cu toți vecinii, așa cum s-a cerut odinioară și României, chiar pentru a marca atunci, printre altele, împăcarea istorică cu Ucraina. De acum înainte, după declarațiile lui Zelenski, orice decizie viitoare va implica acceptarea „raționamentului de securitate israelian” prin care, acum mult timp, SUA decidea că relația cu Israelul era esențială pentru orice proiecție de putere americană în Orientul Mijlociu. Acum că cei di BRICS au anunțat invitația de aderare către Iran, Arabia Saudită, Egipt și Emiratele Arabe Unite, Israelul este din ce în ce mai singur, americanii sunt siliți să ia în considerare costurile uriașe ale susținerii unui ajutor „fără limite” în caz de nevoie. Dar sunt și nevoiți să fidelizeze Ucraina ca nou pion avansat în ecuația de recuperare de influență pentru compensarea celei pierdute în Orientul Apropiat. Ucraina este acum o miză cu mult mai mare și va accepta absolut orice condiții în speranța că va obține acel tip de scut total care a fost promis și oferit Israelului.

Care va fi răspunsul final și unde va începe să fie formulat? Dacă vă mai amintiți, în momentul marii amenințări de securitate care plana asupra Israelului, Golda Meir a făcut marele turneu în SUA care a adus sprijinul intra-partinic uriaș pentru țara sa. Acum lucrurile ar putea fi mult mai complicate deoarece marea speranță a lui Zelenski stă în Biden și în victoria sa în 2024. Dacă intervine Trump în joc, toate ecuațiile din zona noastră, nemaivorbind de cea ucraineană, se vor redeschide brusc, la fel cu un uriaș spațiu al incertitudinii politice și de securitate.