BNR: Recuperarea tezaurului românesc din Rusia e „o datorie morală”. Ce mai poate face România după un secol de așteptare
0Cristian Păunescu, consilier al guvernatorului Băncii Naționale a României (BNR), a declarat, într-un interviu acordat publicației poloneze TVP World, că recuperarea tezaurului românesc aflat de peste un secol în Rusia rămâne o datorie morală și istorică.
La doar câteva luni după ce a intrat în Primul Război Mondial de partea Aliaților — Rusia, Franța și Marea Britanie — regatul se afla pe marginea prăpastiei: trupele germane, sprijinite de aliații lor austro-ungari, otomani și bulgari, ocupaseră Bucureștiul.
Guvernul României, familia regală și principalele instituții ale țării s-au retras, pornind pe un drum spre est, către orașul Iași, care avea să devină capitala temporară a țării.
Ei au semnat un acord cu aliatul lor, Rusia țaristă, iar în scurt timp două trenuri aveau să transporte artefacte culturale de neprețuit, bijuteriile regale și — cel mai important — 91,5 tone de aur din rezervele Băncii Naționale a României, pentru a fi păstrate în siguranță.
Dar aurul nu a mai fost returnat; el a rămas în seifurile rusești, în timp ce comunismul și Războiul Rece au venit și au trecut.
Pentru români, sentimentul de nedreptate legat de acest aur arde de peste un secol.
„Pentru noi, recuperarea acestei comori este o datorie morală față de strămoșii noștri și față de viitorul copiilor noștri”, spune Cristian Păunescu, consilier al guvernatorului Băncii Naționale a României (BNR) și autor al unor cărți despre soarta aurului românesc, pentru TVP World.
„Nu am uitat și nici nu am cedat în această luptă”, adaugă el. „Am încercat prin toate mijloacele posibile să negociem, dar URSS și, ulterior, Rusia doar au mimat interesul pentru această datorie.”
Publicația amintește de episodul în care două trenuri încărcate cu artefacte din tezaurul țării au fost trimise la Moscova — primul în decembrie 1916, al doilea în august 1917. Declarații și inventare au fost semnate între BNR și Banca de Stat a Rusiei, confirmând că bunurile aparțineau României — dar apoi a venit Revoluția din Octombrie.
România estimează că stocul de aur valorează astăzi în jur de 8 miliarde de euro. De la Lenin la Stalin, de la Elțîn la Putin — liderii de la București, chiar și în perioada comunistă, au încercat să implice Kremlinul în această chestiune.
Au existat și unele succese: o parte dintre artefactele istorice au fost returnate în 1935 și 1956, dar nu și rezervele de aur.
„Rușii au găsit de-a lungul anilor tot felul de scuze sau «explicații»”, spune Păunescu, „cum ar fi că tezaurul fusese deja restituit, că nu mai există, sau că România nu mai merită aurul pentru că s-a reunit cu Basarabia în 1918, ori că Franța sau Germania ar fi luat aurul din Rusia după Primul Război Mondial.”
„Niciuna dintre aceste afirmații nu are temei factual sau juridic.”
La începutul anilor 2000 s-au făcut pași mici spre clarificare. În 2003, Rusia și România au semnat un tratat care a dus la formarea unei comisii bilaterale ce urma să analizeze această problemă, alături de alte chestiuni istorice nerezolvate.
Specialiștii ruși au avut ocazia să verifice acordul și inventarele de peste un secol păstrate în arhivele BNR și — potrivit băncii — au confirmat autenticitatea documentelor.
„Dar au susținut că trebuie să verifice și originalele corespunzătoare din arhivele rusești”, explică Păunescu.
Eugen Tomac, pentru TVP: „Este pentru prima dată când UE cere explicit restituirea integrală a tezaurului”
Odată cu declanșarea războiului din Ucraina, în 2022, negocierile cu Rusia au fost suspendate, chiar dacă comisia există în continuare.
Eugen Tomac, europarlamentar PMP, a prezentat anul trecut o moțiune în Parlamentul European prin care a cerut Rusiei returnarea aurului. Moțiunea a fost adoptată cu sprijin transpartinic.
„Este pentru prima dată când Uniunea Europeană, prin vocea Parlamentului său, cere explicit restituirea integrală a tezaurului românesc”, spune Tomac pentru TVP World, adăugând că speră ca subiectul să fie „pe agenda diplomatică a UE” atunci când relațiile cu Rusia vor fi reluate.
Cristian Păunesc: „BNR nu exclude nicio cale legală”
Totuși, Păunescu, care descrie BNR ca fiind „moderată, dar optimistă” în privința șanselor de a recupera aurul, spune că utilizarea activelor înghețate ar putea fi o opțiune.
„Rusia se află în prezent într-un război hibrid nedeclarat cu Uniunea Europeană, deci nu pot exista negocieri sau discuții reale”, afirmă el. „Activele rusești înghețate în UE reprezintă, așadar, o resursă valoroasă pentru a îndrepta nedreptatea comisă României acum peste 100 de ani.”
El adaugă: „BNR nu exclude nicio cale legală, atât pe plan politic, cât și în instanțele internaționale, pentru a-și urmări interesele.”
Tomac, deși este de acord că folosirea activelor înghețate ar putea fi o opțiune, insistă că „România trebuie să fie pregătită să reia dialogul” cu Rusia.
„Toate mecanismele posibile trebuie analizate responsabil, inclusiv cele legate de actualul context al sancțiunilor internaționale și al activelor ruse înghețate în Uniunea Europeană”, spune el.
„Obiectivul este și rămâne restituirea integrală a tezaurului. Iar România trebuie să fie pregătită să reia dialogul cu Rusia în acest sens.”
MAE: România urmărește soluționarea problemei prin mecanismele existente”
Întrebat despre poziția sa, Ministerul român de Externe a declarat pentru TVP World că, „deocamdată, România urmărește soluționarea problemei rezervelor de aur și a celorlalte obiecte de valoare depuse la Moscova în timpul Primului Război Mondial prin mecanismele existente.”
Acestea înseamnă continuarea activității comisiei create în 2003.
„Comisia, care include reprezentanți ai ambelor părți cu expertiză relevantă, nu și-a finalizat încă activitatea.
Întâlnirile comisiei au fost suspendate după declanșarea agresiunii Federației Ruse împotriva Ucrainei, dar intenția părții române este de a le relua atunci când situația politică o va permite.”
Se încarcă comentariile...
