Urmează o perioadă de austeritate severă. Pe baza cărei analize de risc sunt decise aceste măsuri?

Măsurile le-ați auzit deja anunțate. Dar, din punctul meu de vedere, există un mister care poate deveni o importantă sau chiar o foarte importantă vulnerabilitate națională în imediat, pe termen scurt și mediu pentru ca apoi, pe termen lung, așa cum ne-am obișnuit, să ne lăsăm în mila Bunului Dumnezeu. Problema mi se pare deosebit de importantă deoarece, dacă nu ar fi fost vorba despre o improvizație rapidă pentru a mai salva ce se poate, atunci firesc ar fi fost să existe o foarte amănunțită analiză de risc,  mai întâi la nivelul economiei naționale, apoi sectorial, începând cu domeniile direct vizate de creșterile de taxe și unde se vor produce cele mai importante bulversări de sistem.

Era firesc și necesar nu numai fiindcă, teoretic, ar dori cineva să arate că urmează principiile bunei guvernări bazată pe predictibilitate, ci și pentru  a da sistemului o bază comună de organizare pentru a preîntâmpina intrarea în haos. Știm care sunt măsurile dar, din nefericire, din exces irațional de încredere că, așa cum a confirmat de atâtea ori tradiția, poporul este prost și ascultător precum vitele mânate la abator, nu s-a simțit nicidecum nevoia de a spune care sunt calculele pe care se bazează raționamentele guvernamentale gerate cu atâta largheze de instituția prezidențială și care, desigur, vor fi cauționate prin votul automat-entuziast al Parlamentului.

Din punctul meu de vedere, riscul cel mai mare pe care-l prezintă această absență de analiză de risc constă în faptul că nu știm care sunt criteriile pe baza cărora s-au prezumat viitoarele câștiguri care să vină să umple puțin din gaura bugetară. Greu de acceptat că ar fi sau ar putea fi raportări la valori fixe deoarece contextul internațional a făcut ca toate piețele să devină extrem de fluide, războiul din Ucraina aducând acum consecințe care lovesc grav nu numai economiile din zonă, ci influențează și echilibrele economice mondiale începând cu securitate alimentară și energetică.

În acest context, orice analiză de risc trebuie să ia în seamă evoluțiile prețurilor începând cu perspective de pe piețele energetice piețe căci viteza cu care se schimbă cotațiile în permanentă creștere alimentează toate raționamentele care vorbesc despre apropierea unei perioade criză globală profundă provocată de deciziile celor din OPEC și OPEC + de a nu răspunde presiunilor americane de a renunța la decizia lor de a-și limita producția cel puțin până în decembrie. Cei de la Goldman Sachs au spus, la începutul acestei luni, că în aceste condiții, dacă decizia OPEC se va prelungi și anul viitor, prețul barilului de petrol ar putea ajunge la 107 $/ baril. Miercuri, aceea și sursă anunța că previziunile pentru prețurile pentru12 luni au crescut deja de la 93$/baril la 100$/baril datorită menținerii unei cereri foarte mari pe piețe. La care se mai adaugă și nesiguranța celor mai multe state din UE că și-ar putea asigura promisa desprindere totală de dependența strategică față de importurile de gaze din Rusia.  

Avertisment similar este produs și de cei de la Bloomberg privind prăbușirea stocurilor existente de petrol în SUA, ceea ce, cu absolută siguranță, se va transforma într-o presiune distrugătoare în cazul în care în această iarnă ar putea exista episoade de vreme severă :

Suntem, putem fi, avem asigurarea Guvernului și Președinției că șocuri externe sau, și mai grav, o fixare a prețurilor pentru o lungă perioadă la cote atât de înalte nu vor afecta nicidecum piața românească? Posibil că da, așa că responsabilii noștri politici pot privi cu liniște absolută la avertismentul oficial dat de Agenția Internațională pentru Energie (IEA) care a prezis existența unui deficit important în aprovizionarea cu petrol și gaze. Desigur că, patriotic, trebuie să-i credităm pe ai noștri, dar, aș spune, pentru orice eventualitate, vă pun la dispoziție și raportul produs în această lună de organizația internațională IEA OIL AND MARKET REPORT- September 2023. Merită citit (chiar dacă este într-o limbă străină, deci greu accesibil și plictisitor) deoarece este, în sine , analiză de risc de care, în principiu, ar trebui să țină seama toate guvernele lumii în elaborarea politicilor lor industriale și de protecție socială. Desigur, analiza este una tehnică dar vedeți rapid care este dimensiunea enormă a factorilor de risc pe care-i implică direct  recunoașterea faptului că sancțiunile decise ce lumea occidentală împotriva Rusiei nu și-au atins scopul căci, spre exemplu, doar în august, veniturile acestei țări obținute prin export energetic au crescut cu 1,8 miliarde $, în principal prin redirecționarea exportului înspre China și India.

În acest context, totuși, pe ce se bazează calculele care stau la baza măsurilor de austeritate pentru care Guvernul își va angaja (fără probleme) răspunderea în Parlamentul României? Nu aveam oare perfect la îndemână independența energetică și speranța că stabilizăm prețurile și chiar să vindem pe diferite piețe externe, devenind producători importanți pe plan zonal și continental?  Cine dă calculele și estimările corecte măcar pentru viitorul apropiat?