Un vot pentru România, un vot pentru Europa

Duminică, 9 decembrie, românii din Republica Moldova pot vota în cele 19 secţii de vot inaugurate în dreapta Prutului. FOTO Adevărul

„Nu te întreba ce face ţara ta pentru tine, întreabă-te ce faci tu pentru ea!“ – celebra şi mereu actuala maximă a preşedintelui J.-F. Kennedy va fi probată pe 9 decembrie de basarabenii cu drept de vot, care sunt aşteptaţi în faţa urnelor cu prilejul alegerilor pentru Parlamentul de la Bucureşti.

Nu ştim câţi dintre moldovenii care au obţinut cetăţenia română au realizat implicaţiile sale juridice. Mulţi au luat-o ca pe un dat firesc, fără a se gândi neapărat la o „reparaţie istorică“: de vreme ce „se dă“, de ce să nu profităm de această şansă? Pentru ei, beneficiile economice şi, mai ales, călătoria fără vize în ţările Uniunii Europene au prevalat în faţa considerentelor de natură patriotică şi sentimentală.  

Dar timpul îşi face lucrarea şi chiar dacă paşaportul cu coperţi roşii nu s-a suprapus întotdeauna pe o prealabilă credinţă românească, viaţa în Occident, clarificarea propriei identităţi naţionale în condiţiile unei civilizaţii mai avansate a devenit pentru un număr tot mai semnificativ de basarabeni testul de afirmare a opţiunii unioniste.

Sunt în Moldova cercuri interesate să prezinte unionismul drept un curent marginal, aflat la îndemâna unor „trompete“ naţionalist-populiste. Însă la bază există zeci de mii de oameni care se recunosc români şi nu pretind sinecuri pentru asta. Unionismul lor este tăcut şi onest, ei îşi doresc apropierea de România fără prea multe discursuri, ci preferă faptele, acţiunile concrete. Acum, aceşti basarabeni cumsecade au prilejul să-şi demonstreze forţa cu inteligenţă şi fermitate, aşa cum o fac balticii. A merge încrezător la vot, ca şi cum deceniile de înstrăinare postbelică între românii de o parte şi alta a Prutului nu ar fi fost, reprezintă o modalitate foarte convingătoare de a-ţi manifesta unionismul şi europenismul.

Sigur că e nevoie de spirit critic şi de o capacitate de analiză a ofertei electorale care vine de peste Prut, asta însemnând că ai avut timp să urmăreşti dezbateri, să compari stilul şi conduita taberelor angajate în competiţie. Însă dincolo de opţiuni politice pentru dreapta sau stânga, participarea numeroasă la vot a cetăţenilor români din Republica Moldova va fi un semnal puternic pentru clasa politică de la Bucureşti, preocupată mai degrabă de probleme interne, că Basarabia contează în ecuaţia politică românească şi că e înţelept să contabilizezi nu doar la alegeri, ci şi în intervalul dintre scrutine, idei şi proiecte pentru acest teritoriu cu un potenţial electoral în creştere. Există şi aici un orizont de aşteptare şi s-au acumulat destule frustrări.

Un alt aspect important este că votul pentru noul Parlament român este, fără a supralicita prea mult, şi o formă de participare directă a moldovenilor la viaţa politică a Europei. România este principalul nostru avocat în procesul de integrare europeană şi de calitatea clasei politice de la Bucureşti (pe care, fireşte, o dorim mai bună) depinde succesul demersului european al Republicii Moldova. Votul de duminică este un vot pentru Europa şi un NU hotărât agresiunii ruseşti, care a ajuns din nou în faza şantajului energetic sezonier. Ştim ce a făcut şi ce face România pentru noi. Să arătăm că ne pasă!