Un prim semnal pozitiv pentru justiție

Transparența arătată de Ministerul Justiției în cadrul interviurilor pentru candidații înscriși la concursurile pentru obținerea funcțiilor de conducere în DNA, DIICOT și Parchetul General reprezintă un prim pas pozitiv în reformarea, eficientizarea și credibilizarea sistemului de justiție românesc.

Acest prim pas vine firesc în contextul în care credibilitatea justiției române a ajuns extrem de scăzută, iar opinia publică este tot mai nemulțumită în special de modul în care se face dreptate sau nu în societatea românească de către instanțele abilitate.

Scandalul provocat de acuzele de ”justiție capturată”, de corupție, incompetență și de acaparare a justiției au produs o stare de nemulțumire, emoție și revoltă puternică nu doar la nivelul opiniei publice, cât și în rândurile magistraților, care au avut curajul să spună adevărul și să arate problemele grave din sistem.

Dezbaterea pe justiție a fost  deschisă de președintele României, Nicușor Dan, care, în luna ianuarie, i-a invitat pe magistrații care au ceva de spus, la Cotroceni pentru a pune pe tapet problemele grave și disfuncționalitățile din sistem.

Apoi, la nivelul guvernului s-a format un grup de lucru cu specialiști care să dezbată problemele și să găsească soluțiile cele mai potrivite, să facă propuneri și proiecte pentru ieșirea din starea de colaps a Justiției Române.

Nu știm cât s-a avansat sau nu cu acest grup de lucru, în ultima vreme nu au venit informații de la guvern, dar, între timp, deoarece la nivelul Parchetului General, al Direcției Naționale Anticorupție și al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată conducerilor actuale le expiră mandatele Ministerul Justiției a organizat concursuri pentru ocuparea posturilor de conducere din aceste structuri importante ale sistemului de justiție.

Modul transparent și interviurile publice în direct ale candidaților a constituit un lucru foarte bun atât pentru candidații și specialiștii angajați în sistem, pentru politicienii și factorii de decizie în Legislativ și Executiv, dar mai ales pentru societate și opinia publică nemulțumită, revoltată și afectată de actuala stare de lucruri din Justiția Română.

De menționat că la concursurile pentru ocuparea funcțiilor principale de conducere din cele trei structuri esențiale de parchete, DNA, DIICOT și Parchetul General, s-au înscris cu programe și proiecte, conform cerințelor, atât procurori care au condus aceste instituții, unii percepuți negativ la nivelul opiniei publice din cauza ineficienței și lipsei de performanță  a parchetelor pe care le-au condus, dar și procurori care de-a lungul ultimilor ani au avut curajul să iasă public și să arate problemele grave și deficiențele din sistem.

Toți cei înscriși au fost acceptați în concurs.

Faptul că la aceste concursuri au avut curajul să se înscrie și nemulțumiții și unii dintre cei care au făcut publice problemele și le-au prezentat și în dezbaterea pe starea justiției deschisă de președintele României, ne dă impresia că nu toți și-au pierdut speranța într-o justiție onestă, cu oameni competenți și integri care să împlinească așteptările de relevare a adevărului și facere a dreptății pentru toți cetățenii țării, în spiritul și litera legii.

În același timp, interviurile publice ale procurorilor candidați au arătat adevărata stare de lucruri, problemele grave, disfuncționalitățile și deficiențele din sistem, necunoscute pentru majoritatea oamenilor, cetățenilor nemulțumiți de cum se face acum justiție în România.

Concret, opinia publică a putut afla că principalele probleme în activitatea procurorilor țin în primul rând de lipsa resursei umane, de lipsa resursei materiale, de organizarea ineficientă și depășită, de neadaptarea instituțiilor astfel încât să răspundă rapid, eficace și competent provocărilor venite din partea fenomenului infracțional, a noilor tehnologii, instrumente și procese moderne de care se folosesc tot mai mult organizațiile infracționale, criminale, teroriste.

Astfel, în era digitalizării, a criptomonedelor, a folosirii inteligenței artificiale, a dronelor, în timp ce infractorii sunt tot mai bine finanțați din propriile activități, tot mai bine dotați, organizați și performanți, evoluție și dezvoltare, instituțiile noastre răspund în continuare cu ce au sau mai ales cu ce nu au în dotare, cu o organizare de anii 60, cu milioane de hârțogării, dosare, cu lucru manual, cu lipsa banilor și a oamenilor, cu plimbatul hârtiilor și probelor, cu mașina, între instituțiile din teritoriu și cele centrale, cu merge și așa…

Și mai ales cu o lipsă de competență, de organizare și de viziune a factorilor de conducere responsabili de la nivelul instituțiilor principale, centrale, care ori din incompetență, ori din prostie, ori din neștiință, ori cu rea voință, ori din cauză de corupție nu au reușit prea mult să miște lucrurile astfel încât să poată facă față, să prevină și să controleze fenomenul infracțional, care le-a luat-o cu mult înainte și se adaptează eficient și performant prin organizare, dar mai ales prin adaptarea la folosirea noilor tehnologii și instrumente moderne pentru a-și atinge scopurile.

Cum se va reforma, organiza și va răspunde de aici înainte Justiția Română acestui val de infracționalitate, care tinde tot mai mult să fie nu doar național, ci mai ales transnațional, cu rețele internaționale, înainte să se transforme într-un tsunami vom vedea!

Acum problemele sunt grave, deficiențele, disfuncționalitățile, lipsurile de tot felul, modul de organizare și acțiune, incompetența din sistem sunt lucruri și moduri de acțiune cu care fenomenul infracțional zburdă tot mai mult și nu mai poate fi ținut sub control și combătut decât într-o măsură foarte mică.