UE: scepticism, lipsă de perspective şi nelinişti sociale

Două evenimente interesante în Bruxelles în această săptămână. Primul a fost masa rotundă organizată de Friends of Europe pe tema „Alegeri dificile într-o Europă tulburată”. Al doilea eveniment notabil, discuţia organizată de Debating Europe pornind de la rezultatele celui mai recent sondaj Gallup privind percepţia asupra politicilor de austeritate.

Acest ultim sondaj (ale cărui date complete le puteţi găsi aici) demonstrează că majoritatea cetăţenilor europeni cred că politicile de austeritate aplicate în Europa de la începutul crizei au eşuat şi că există la îndemână alternative mai bune. Sondajul a fost efectuat în perioada 13-23 septembrie 2013, pe 6177 de subiecţi, selecţionaţi propoţional cu numărul populaţiei din fiecare stat membru UE.

Sondajul arată că 60% dintre europeni consideră că există alternative mai bune decât austeritatea:este ceea ce cred 94% dintre greci, 81% dintre portughezi şi 80% dintre spanioli. Chiar şi în Germania, o ţară considerată mult timp ca un campion al consolidării fiscale, 50% dintre repondenţi cred că ar exista alternative mai bune la politicile de austeritate în timp ce doar 25% sunt convinşi de contrariul.

În cazul României, 67% dintre cei intervievaţi sunt în favoarea ideii că există politici alternative mai bune decât austeritatea, 14% sunt convinşi de valoarea austerităţii, rezultat interesant pentru că se apropie de procentele înregistrate în alegeri de USL şi PDL.

Întrebaţi dacă politicile de austeritate au funcţionat, 51% dintre repondenţi au răspuns că este vorba de un eşec, doar 5% au afirmat că acestea funcţionează, 34% au spus că e nevoie de mai mult timp, iar 67% au afirmat că produce beneficii doar pentru anumite ţări. În proporţie de 13%, românii au spus că politicile de austeritate nu funcţionează, 40% că trebuie mai mult timp să-şi facă efectul, 34% au spus că politicile de austeritate sunt greşite.

…doar 16% dintre cetăţenii europeni cred că nu există alternative la politicile de austeritate.Doar unul din cinci cetăţeni crede că politicile de austeritate impuse de UE servesc interesele tuturor ţărilor europene

               Sondaj Gallup, septembrie 2013

Austeritatea nu poate funcţiona pe termen scurt şi va fi dezastruoasă pe termen lung. Este important să avem o bună cheltuire a banului public, dar este la fel de important să avem investiţii dedicate creşterii economice

           Hannes Swoboda, şeful grupului socialist din Parlamentul European

Ideea că, într-un fel, am avea de ales între austeritate şi crştere economică - prin care unii înţeleg un nivel şi mai înalt de cheluieli - este o falsă alegere. Problema din Europa este că împumutăm prea mult şi cheltuim prea mult - nu o vom rezolva împumutând şi cheltuind şi mai mult.

          Martin Callanan, preşedintele grupului conservatorilor şi reformiştilor din Parlamentul European

Context în care, avertizau participanţii la masa rotundă organizată de Friends of Europe, riscă să se adâncească decalajele existente în UE, iar refacerea economică lentă au deja un impact asupra relevanţei şi influenţei globale a Uniunii. „Suntem departe să fi câştigat bătălia împotriva şomajului care este la un nivel extrem de periculos” , afirma Herman Van Rompuy, Preşedintele Consiliului UE, adăugând faptul că ţările trebuie să se angajeze în reforme economice structurale, dar nelăsând de o parte lupta pe termen scurt împotriva şomajului, mai ales în rândul tinerilor.    

Atenţie, avertiza Chritopher Pissaridis, laureat al Premiului Nobel şi Regius Professor la London School of Economics: „EURO a reprezentat o mare realizare, o idee unificatoare dar, în acest moment, politicile din zona Euro divizează Europa”.  Oare Germania realizează cât de mare a fost efectul devastator asupra statelor din sud al politicilor de austeritate pe care le-a promovat pentru zona euro? „Trebuie să lansăm un apel la coeziune pentru a reface credibilitatea Europei şi a încrederii în Europa”, a mai afirmat el, adăugând o pledoarie în favoarea formării unui consiliu fiscal independent care să monitorizeze politicile fiscale din zona euro.

Foarte interesant este apelul lansat de fostul comisar european Anna Diamantopoulou care afirma că actuala criză nu poate fi rezolvată decât pe baza unei gândiri non-conformiste, non-tradiţionale şi că e foarte urgent să apară rapid rezultate deoarece, în lipsa acestora, există riscul real ca viitorul Parlament European să fie dominat de prezenţa populiştilor…

Toate aceste întrebări, combinate cu reacţiile opiniei publice europene la politicile de austeritate, vor găsi un răspuns politic la finele lunii mai 2014, atunci când alegerile europarlamentare vor arăta cât de adânc a lovit criza şi spre ce soluţie se vor îndrepta opţiunile de vot ale electoratului. Nu vă uitaţi doar la Germania, exemplu desigur foarte important, dar deloc specific pentru ce va însemna structura votului în statele sărace ale Europei, mai ales în banda de sud a continentului, cele mai afectate de criză şi de politicile de austeritate impuse de Bruxelles.

Am auzit odată o frază spusă cu convingere de un funcţionar european:„noi ştim ce e mai bine pentru cetăţenii din UE, păcat că nu ne ascultă”. Poate de aici a început una dintre problemele de fond cu care se confruntă acum instituţiile de la Bruxelles, adică o creştere exponenţială a lipsei de încredere a cetăţenilor în tipul de soluţii imaginat de birocraţia europeană ca singură formulă existenţială pentru statele membre.

Ceea ce se desfăşoară acum nu este doar o simplă bătălie electorală pentru locurile din Parlamentul European, călduţe, departe de bătăliile politice de acasă, foarte bine plătite, plus renta viageră de după.

Este, la modul foarte serios, o bătălie pentru definiţia politică viitoare a spaţiului puterii politice în Europa, poate prima de o asemenea amploare după decenii de amorţire. Oricum, cineva se va trezi la realitate. Să sperăm doar că procesul nu va fi nici violent, nici prea dureros.