Trocul dintre CCR şi guvernul Ciolacu: ne lăsaţi pensiile speciale şi vă dăm acordul pe legea cu măsuri fiscale

0
0
Publicat:

Asta a ajuns statul de drept din România. Obiect al trocurilor între instituţiile sale, între politicienii care le conduc. Şi nu e prima dată, aşa se întâmplă mereu.

Ne amintim cum PSD, în frunte cu Vasile Dîncu, făcea spume la gură împotriva legilor Educației. Pană la un moment, când au tăcut din gură. A intervenit trocul între Iohannis si Ciolacu: imi treci prin parlament legile Educației, te pun prim ministru!

Exemplul dat cetăţenilor cu respectarea legilor şi Constituţiei este dezastruos. Să nu se mai mire  că în România nu se respectă legile şi Constituţia.

Legea Ciolacu este neconstituţională

Specialiştii din ministerul Justiţiei au avertizat pe un document de 36 de pagini că legea trecută prin asumarea răspunderii, legea Ciolacu, nu este constituţională. Ministrul Alina Gorghiu a ales să-i ignore, pentru că ştia de trocul dintre Ciolacu şi CCR.

Şi fostul preşedinte al CCR, Augustin Zegrean, a spus acelaşi lucru. Legea Ciolacu are multe aspecte de neconstituţionalitate.

În sesizarea contra legii Ciolacu, depusă de USR şi Forţa Dreptei, specialişti în drept constituţional de primă mână au demonstrat că legea este neconstituţională. N-a contat. Judecătorii CCR au negociat cu guvernul soarta pensiilor speciale, şi au obţinut câştig de cauză.

O scuză a judecătorilor CCR ar fi şi că legea Ciolacu este necesară sistemului bugetar românesc, care este pe buza prăpăstiei. Ciolacu a pasat sarcina umplerii găurii bugetare 15% pe spatele  bugetarilor şi 85% în spatele privaţilor.

Urgenţa legii Ciolacu

Daniel Dăianu, preşedintele Consiliului Fiscal, spune că legea Ciolacu este un început bune, dar insuficient. Măsurile de redresare bugetară trebuie să fie distribuite „cât mai echitabil” între companii, antreprenori și oameni simpli și spune că pentru a evita o majorare „dură” a TVA trebuie ca țara noastră să colecteze mai mult la buget.

Este adevărat că unele companii multinaționale îşi exportă profitul fără să plătească taxe şi impozite statului român. Dar cine este de vină pentru această situaţie? Statul are funcţie de reglementare, iar politicienii care conduc statul s-au lăsat mituiţi şi au emis reglementări care să  permită companiilor aceste „trucuri”.

Guvernul Ciolacu avea sarcina de la CE să reglementeze pensiile speciale. Cum le-a reglementat ne spune preşedintele Camerei Deputaţilor, Robert Simonis,  de la PSD, pe care l-a luat gura pe dinainte:

Pensiile speciale vor fi acum mai puţin nesimitite”. Dar tot nesimţite rămân. Ce înseamnă „mai puţin”? Se impozitează partea de necontributivitate cu un procent minor: 15%. La 22.000 pensie specială,  noua lege „taie” 1600 lei!

Consecinţele aplicării legii Ciolacu

În 2023 va avea un efect prea mic, astfel încât deficitul bugetar s-ar putea duce spre 6,5-7% din PIB. Ciolacu este optimist, vorbeşte de 5,7%.

Privaţii vor scăpa de surplusul de taxe şi impozite mutându-le în evaziunea fiscală şi în preţurile bunurilor şi serviciilor pe care le furnizează populaţiei. De aici creşterea inflaţiei, suportată tot de „amărăşteni”, nu de beneficiarii pensiilor speciale.

Sectoarele văduvite de stimulentele fiscale, IT, construcţii, agricultura, ar putea să sufere un recul, inclusiv prin plecarea în străinătate a celor care lucrează acum în aceste domenii economice.

Gravă este posibilitatea opririi tranşelor din PNRR, pentru că nu văd ce troc ar face Ciolacu cu Ursula von der Leyen. Poate cu Ucraina?

Mai mult, însuşi Mugur Isărescu ne-a avertizat în privinţa reacţiilor pieţelor internaţionale, care oricum au crescut costurile împrumuturilor pentru România. Ne putem aştepta la un moment similar celui din 2010, când ne-am dus cu căciula în mână la FMI.

Ce putea face altceva guvernul? Putea să reducă numărul de ministere, de instituţii inutile care se calcă unele pe altele pe picioare şi nu se achită de sarcini. Dovadă tragediile care s-au  întâmplat, începând cu azilele groazei, spitalele groazei şi altele.  Guvernul putea să reducă numărul de bugetari, din care 30% taie frunze la câini, după cum ne spun instituţii internaţionale şi s-a scăpat şi Orlando Teodorovici, fost ministru de finanţe de la PSD.

Impactul asupra alegerilor din 2024

Interesul electoral l-a făcut pe Ciolacu să pună măsurile fiscale 15% în spinarea bugetarilor şi 85% în spunarea privaţilor. Bugetarii reprezintă principalul nucleu de votanţi al PSD.

PNL s-a aliat cu PSD în susţinerea acestor măsuri, şi acum va împărţi alegătorii bugetari cu PSD, pentru că i-a pierdut pe cei din mediul privat. PSD şi PNL vor avea împreună, la viitoarele alegeri, probabil în jur de 30%.

Dacă însă vom avea în 2024 un moment echivalent celui din 2010, când Băsescu-Boc au fost obligaţi să taie salariile bugetarilor cu 25%, pentru a echilibra bugetul şi a primi banii de la FMI, praful şi pulberea se va alege de opţiunea votanţilor bugetari pentru PSD şi PNL.

În concluzie

Nu cred că soluţia Ciolacu va avea succes în reducerea  deficitului bugetar. Vom pierde bani europeni, şi nu ne vom mai putea împrumuta pe pieţe interne şi externe. În plus, populaţia nemulţumită nu va mai vota PSD şi PNL la următoarele alegeri.

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite