TAZ: Poate diaspora să salveze democrația?
0Votul românilor și moldovenilor din străinătate are un impact masiv asupra rezultatului alegerilor din țările lor. Cotidianul german die Tageszeitung scrie pe larg despre diaspora româno-moldovenească din Germania.
Un sfert din cetățenii Republicii Moldova şi un sfert din cei ai României trăiesc și muncesc în străinătate - inclusiv în Germania. Această diaspora a devenit un actor decisiv în alegerile politice de la Chișinău şi București, scrie cotidianul german TAZ într-un articol semnat de Natalia Sergheev.
În 28 septembrie 2025, diaspora din străinătate a fost unul dintre factorii cruciali în victorie pentru partidul pro-european PAS din Republica Moldova, care astfel a obţinut majoritatea în parlament. Rezultatul: o direcţie ferm europeană pentru următorii ani, spre nemulțumirea – şi frica – unor segmente influențate de Rusia, după cum remarcă autoarea TAZ.
Migranţii de ieri, votanţii-cheie de azi
Într-o clasică grădină de bere din Berlin, moldoveni și români sărbătoresc un festival tradițional de toamnă, sărbătoarea recoltei. Se bea must, sau vin tânăr, cum precizează jurnalista TAZ, citându-l pe interlocutorul ei moldovean, se ascultă muzică românească, iar nostalgia legăturilor cu rădăcinile e puternică. Printre cei prezenți sunt și Christian Ursu şi Nicoleta Grițco: el - bucătar, ea - angajată la catering — ambii s-au stabilit la Berlin acum câţiva ani. Pentru ei, votul în alegerile din 2025 a avut o valoare simbolică — „ca un fest”, spune Nicoleta, care la coada de la vot se întâlnește cu o mulțime de cunoscuți.
Scena nu are nimic din Chișinău sau București — dar acolo, în străinătate, diaspora îşi reafirmă identitatea, se organizează social, participă la vot. Iar acest lucru nu e doar nostalgic: devine politic, arată TAZ.
Impactul electoral al diasporei
La scrutinul din Moldova, diaspora a avut un rol esenţial. Cercetări citate în articolul TAZ sugerează că migranţii absorb norme politice, sociale, informaţii în străinătate şi le transmit acasă, influenţând deciziile comunităţilor locale.
Rezultatul: victoria PAS, partid pro-european, cu 55 din 101 mandate parlamentare. Fără sprijinul diasporei, majoritatea ar fi fost greu de obţinut. Totuși, reprezentanții diasporei povestesc de cozi interminabile la vot — în 2020, unii au stat până la 10 ore pentru a-și aștepta rândul la vot. Acum, participarea masivă pare să indice implicare reală, nu doar formală.
Umbra trecutului sovietic în R. Moldova
Majoritatea moldovenilor trăiesc cu memoria comunistă şi cu temeri referitoare la dominaţia rusă. În diaspora, mulţi spun că ştiu ce înseamnă să trăieşti sub control rusesc — asta îi motivează să voteze pro-UE. „Vrem să prevenim o repetare a istoriei”, explică Ursu.
Propunerile legislative înainte de alegeri vizau restrângerea dreptului de vot al celor cu acte expirate, o tentativă clară de a reduce influenţa diasporei. Însă blocul comunist-socialist de la Chișinău nu a reuşit să impună modificările.
În România: nostalgie, frustrare, polarizare
La românii din străinătate - o comunitate de circa 4,6 milioane, adică un sfert din populaţia totală - spaţiul politic s-a fragmentat. Există migranți „de succes”, apreciați în presa mainstream ca exemplu pozitiv, dar și o categorie mare de oameni forțați să plece din cauza datoriilor, sărăciei sau lipsei de perspective.
Această disparitate generează resentimente: unii migranți se simt marginalizați, catalogați drept „rușinea națiunii”, susține jurnalista Elena Stancu, intervievată în articolul TAZ. Această alienare – combinată cu propaganda pro-Kremlin și cu „trollii” digitali – a creat teren fertil pentru respingerea mesajelor pro-Europa.
În 2024-2025, o parte importantă a diasporei a fost sedusă de discursul populist al unui politician tânăr și carismatic (adesea numit un „Trump în variantă românească”): liderul AUR, George Simion. Când acesta a promis să le redea românilor demnitatea, mulți în diaspora l-au ascultat. Simion a câștigat numeroși susținători mai ales în rândul românilor din Italia, Germania și Spania, notează autoarea TAZ.
Jurnalista Elena Stancu povestește în articol că a vizitat comunități românești din diaspora și a stat de vorbă cu muncitori români, care i-au relatat că de multe ori sunt puși să facă muncile cele mai grele. Ea avertizează că UE nu ar trebui să se bazeze pe est-europeni pentru muncile cele mai dificile și să-i privească simultan ca pe niște cetățeni de mâna a doua. "Ar trebui să îi trateze cu empatie și să îi privească drept oameni cu propriile povești și familii, ale căror voci decid, în cele din urmă, soarta Europei”, spune Elena Stancu în articolul TAZ.
Concluzie: diaspora - punte între trecut şi viitor
Articolul TAZ arată că diaspora est-europeană nu este doar o sursă de remitențe sau forță de muncă. Este un actor politic real. În contextul tensiunilor între Uniunea Europeană și Rusia, alegerea migranților - dacă să se implice, să voteze, să lupte pentru valori democratice - poate influența direcția geostrategică a țărilor lor.
În cazul Republicii Moldova, diaspora a reușit să impulsioneze un viraj pro-european. În România, potențialul rămâne fragmentat, sub semnul diviziunilor sociale și al manipulării.
Rămâne de văzut dacă diaspora va continua să acționeze ca salvatoare a democrației sau dacă va fi deturnată de forțe politice care exploatează neajunsurile migranților.
Se încarcă comentariile...
