Statistici diseminate şi comentate cu ocazia Zilei Mondiale a Cărţii

În fiecare an, pe 23 aprilie, se sărbătoreşte Ziua Mondială a Cărţii şi a drepturilor de autor, organizată de UNESCO pentru încurajarea lecturii, publicării şi protejării drepturilor autorilor.

. Cu acest prilej, ne amintim faptul că, pe data de 23 aprilie, este comemorată trecerea în nefiinţă a trei mari scriitori ai lumii:  britanicul William Shakespeare, spaniolul Miguel de Cervantes şi Inca Garcilaso de la Vega, scriitor peruan de origine spaniolă. Toţi aceşti scriitori au decedat în aceeaşi zi a aceluiaşi an: 23 aprilie 1616. Tot pe 23 aprilie este ziua de naştere a unor slujitori ai peniţei, precum Maurice Druon, K. Laxness, Vladimir Nabokov, Josep Pla şi Manuel MejíaVallejo. În România, această zi se sărbătoreşte începând cu anul 2005, când prin Hotărârea de Guvern nr. 293/14.04.2005, ziua de 23 aprilie a fost declarată „Ziua bibliotecarului”.

Chiar de Ziua Internaţională a Cărţii şi a Bibliotecarului,  Institutul Naţional de Statistică (INS) a publicat o serie de date referitoare la activitatea bibliotecilor din ţara noastră, date valabile la nivelul anului 2018. Din punct de vedere statistic, biblioteca este definită ca fiind instituţia, compartimentul sau structura specializată ale cărei atribuţii principale sunt constituirea, organizarea, prelucrarea, dezvoltarea şi conservarea colecţiilor de cărţi, publicaţiilor seriale, a altor documente de bibliotecă şi a bazelor de date pentru a facilita utilizarea acestora în scop de informare, cercetare, educaţie sau recreere. În această statistică sunt incluse bibliotecile publice şi private, bibliotecile şcolare, bibliotecile universitare şi cele specializate, inclusiv Biblioteca Academiei Române.

La nivel naţional, în anul 2018, funcţionau 9479 de biblioteci. Spre comparaţie, în urmă cu zece ani, în România funcţionau un număr de 12359 de biblioteci. Scăderea numărului de biblioteci poate fi pusă mai ales pe seama închiderii unor şcoli din mediul rural. De exemplu, numai în perioada 2007-2012, au fost închise un număr de 1781 de şcoli şi au fost comasate alte 1534 de şcoli. Odată cu acest proces de închidere şi comasare a şcolilor au fost restructurate şi bibliotecile şcolare.

În urma interogării bazei INS-TEMPO Online am obţinut o serie de date interesante privind activitatea bibliotecilor la nivel teritorial. Într-un clasament al judeţelor cu cel mai mare număr de biblioteci, pe primul loc se situează judeţul Iaşi cu 444 de biblioteci, urmat de judeţul Argeş cu 368 de biblioteci, apoi judeţul Bacău cu 357 de biblioteci. În anul 2017, în judeţul Iaşi erau active 450 de biblioteci, urmat în clasament de judeţul Argeş cu 376 de biblioteci, respectiv judeţul Bacău cu 358 de biblioteci. Observăm că în ultimul an de raportare statistică, în toate aceste judeţe numărul de biblioteci a scăzut uşor. În municipiul Bucureşti, în anul 2018, funcţionau un număr de 353 de biblioteci, cu o situaţie în creştere (+14 biblioteci) faţă de anul 2017, când avea active 339 de biblioteci.

Pe ultimele locuri în clasamentul naţional al judeţelor după numărul de biblioteci erau judeţul cu 123 de biblioteci, judeţul Tulcea cu 119 biblioteci şi judeţul Ilfov cu 99 biblioteci – judeţul cu cel mai mic număr înregistrat în anul 2018. Dacă raportăm numărul 9479 de biblioteci active în anul 2018, la populaţia rezidentă (stabilă) a României de 19476713 de persoane din anul 2018, rezultă că o bibliotecă deservea în medie 2054 de persoane. În judeţul Iaşi, în anul 2018, o bibliotecă deservea în medie 1785 de persoane, pe când în judeţul Ilfov, o bibliotecă deservea în medie un număr de 4843 de persoane. Pentru a atenua oarecum impactul acestei comparaţii, reamintim faptul că Iaşul a fost capitala Moldovei (1564-1859), una din cele două capitale ale Principatelor Unite (1859-1862) şi capitala Regatului României în timpul Primului Război Mondial (1916-1918); Iaşul este oraşul care a dat prima universitate a ţării, astăzi un puternic centru cultural şi academic recunoscut pe plan internaţional, iar din anul 2018 a fost declarat „Capitală istorică a României”.

Din cele 93 de biblioteci ale instituţiilor de învăţământ superior din ţară, Bucureştiul deţine un număr de 28 de biblioteci universitare, judeţul Cluj are 11 biblioteci universitare, judeţul Iaşul deţine 8 biblioteci universitare, iar judeţul Timiş înregistrează 7 biblioteci universitare. Bibliotecile specializate ale agenţilor economici, cultelor, sindicatelor, instituţiilor de cultură sau ale organizaţiilor comunitare totalizează un număr de 454 de biblioteci specializate la nivel naţional: Bucureştiul deţine 47 de biblioteci specializate, judeţul Cluj cu 28 de biblioteci specializate, judeţul Iaşi cu 19 biblioteci specializate, iar judeţul Timiş are 15 biblioteci specializate. Pentru aceste două statistici am avut în vedere doar centrele universitare care fac parte din consorţiul „Universitaria”.

Bibliotecile din România deţin un număr de 162843615 volume. Când se referă la volumele existente în biblioteci, statisticienii au în vedere totalitatea cărţilor, broşurilor, colecţiilor de ziare şi reviste cu minim 5 pagini şi materiale audiovizuale (casete cu benzi magnetice, discuri, diafilme şi alte materiale precum hărţi, grafice, reproduceri artistice), aşa cum apar înscrise în registrul de inventar al bibliotecii. Bibliotecile din municipiul Bucureşti deţin un număr de 35604669 de volume, urmat de judeţul Cluj cu 10181322 de volume, judeţul Iaşi cu 8353648 de volume. Judeţele cu bibliotecile care deţin cel mai mic număr de volume sunt următoarele, în ordine descrescătoare: judeţul Vrancea cu 1558636 de volume, urmat de judeţul Giurgiu cu 1070874 de volume, iar la urma clasamentului este judeţul Ilfov care totalizează un număr de 796050 de volume.

Cercetarea statistică privind activitatea bibliotecilor în anul 2018 relevă un număr de 3131978 de cititori, în scădere faţă de anul anterior, când au fost înregistraţi 3247925 de cititori la bibliotecile din toată ţara. Din punct de vedere statistic, cititorul (utilizatorul) este persoana fizică care a împrumutat pentru acasă (sau a consultat în sediul bibliotecii) cel puţin o dată într-un an calendaristic o carte, broşură sau o altă publicaţie aparţinând unei biblioteci. Municipiul Bucureşti conduce în clasamentul cititorilor la biblioteci cu un număr de 278028 de utilizatori, urmat de judeţul Cluj cu 160887 de utilizatori, iar pe locul al treilea este judeţul Iaşi cu 155472 de utilizatori.

În anul 2018, au fost împreumutate un număr de 34228395 volume către cititori. La indicatorul „volume împrumutate/eliberate” către cititorii/ utilizatorii de biblioteci, clasamentul se prezintă după cum urmează: în municipiul Bucureşti au fost împrumutate un număr de 3168961, urmat de judeţul Iaşi cu 2401712 volume împrumutate şi judeţul Cluj cu 2207168 volume împrumutate.

Pe baza acestor date statistice, pentru comparabilitate, se pot construi şi alţi indicatori statistici: procentul de cititori activi raportat la populaţia stabilă a fiecărui judeţ (sau la populaţia stabilă şcolarizată) sau numărul de volume împrumutate în medie unei persoane dintr-un judeţ anume. Pentru exemplificare, am calculat pentru judeţul Iaşi indicatorii propuşi şi am obţinut următoarele date: cei 155472 de cititori activi reprezintă aproximativ 20% din populaţia stabilă a judeţului Iaşi, iar fiecărei persoane care a avut reşedinţa în ultimele 12 luni în judeţul Iaşi îi revin în medie 3 volume împrumutate în anul 2018.

În bibliotecile din România, la nivelul anului 2018, personalul angajat totaliza un număr de 10377 persoane cărora le mulţumim pentru activitatea desfăşurată în lumea mirifică a cărţilor şi le spunem astăzi, de Ziua Bibliotecarului, „la mulţi ani”!