Statistica oficială – vaccin pentru combaterea virusului dezinformării la toate nivelele

Existenţa noastră cotidiană este marcată de statistică sau, mai bine spus, de datele statistice. Zilnic suntem asaltaţi de informaţii referitoare la evoluţia preţurilor, nivelul de sărăcie sau de bunăstare, producţia industrială, evoluţia lucrărilor în construcţii, valoarea producţiei ramurii agricole, volumul, structura şi dinamica populaţiei, a fenomenelor demografice (natalitate, mortalitate, nupţialitate, divorţialitate, migraţie) etc.

Aproape toate deciziile pe care le luăm sunt fundamentate sau măcar influenţate de datele statistice.

În informarea corectă şi constantă a autorităţilor statului şi a cetăţenilor, statistica oficială joacă rolul cel mai important. Într-o epocă marcată de propagarea de ştiri false, de dezinformarea şi manipularea mai mult sau mai puţin voită a unor entităţi fizice sau juridice, din interiorul sau exteriorul ţării, statistica oficială este precum un vaccin pentru prevenirea şi combaterea virusului dezinformării la toate nivelele. Cu toţii suntem conştienţi că în perioada pandemiei de COVID-19, acţiunile de dezinformare şi manipulare a publicului larg prin tot felul de informaţii false au proliferat mai mult decât oricând. Suntem intoxicaţi cu ştiri false (fake news) lansate în spaţiul public de către pretinşi specialişti, experţi în sănătate publică sau în alte domenii. Aceste fake-news-uri îmbolnăvesc la propriu oamenii. Suferinzii din secţiile ATI şi decesele din cauza COVID-19 se datorează şi dezinformării pe tema vaccinurilor. Una din cauzele eşecului campaniei de vaccinare în România poate fi pusă pe seama dezinformării constante din ultimele luni.

O dată la cinci ani, pe data de 20 octombrie, în întreaga lume, se sărbătoreşte Ziua Mondială a Statisticii. În anul pandemic 2020, aniversarea statisticii, aflată la a treia ediţie, s-a desfăşurat sub sloganul „Conectăm lumea cu datele în care putem avea încredere”. Tot pe 20 octombrie, Eurostat şi institutele naţionale de statistică ale ţărilor membre UE organizează diferite evenimente cu scopul de a sensibiliza decidenţii politici şi administrativi, beneficiarii de date statistice (universităţi, centre de cercetare, mass media), publicul larg cu privire la rolul statisticii oficiale în fundamentarea politicilor publice şi, în general, în viaţa societăţii.

Statistica oficială oferă o cunoaştere aprofundată a fenomenelor sociale, demografice şi economice prin intermediul metodelor cantitative de culegere, verificare, procesare şi analiză a datelor statistice. Savantul Karl Pearson spunea că statistica este gramatica ştiinţei, referindu-se la rolul metodelor cantitative de cercetare în explicarea şi înţelegerea fenomenelor şi proceselor de tip colectiv din natură şi societate. Etimologia termenului statistică provine de la latinescul status. Pentru cultura noastră generală, mai precizez că denumirea de statistică a apărut prima dată în limba germană (Statistik) şi este atribuită lui Gottfried Achenwall care l-a introdus în 1746. Termenul trimite la ideea de a stabili o anumită situaţie/ diagnoză/ radiografie a statului bazată pe date care reflectă realitatea. Pe scurt, pe vremea aceea, statistica era văzută ca ştiinţă a descrierii statului.

Statistica sau aritmetica politică îşi are începuturile în Anglia, având ca reprezentanţi pe John Graunt (1620-1674), William Petty (1623-1687) şi astronomul Halley (1656-1742). La început, statistica a fost utilizată de conducătorii statelor în scopuri fiscale, pentru încasarea impozitelor, pentru a cunoaşte efectivul populaţiei, mai ales în caz de război, apoi preocupările au fost orientate spre cunoaşterea fenomenelor sociale şi economice. Astăzi, statistica este o disciplină de studiu şi o profesie bine conturată care apelează la cele mai avansate mijloace electronice şi informatice de culegere şi analiză a datelor.

Pentru mulţi dintre noi, statistica pare un domeniu ermetic datorită faptului că are ca fundament statistica matematică şi ştiinţa probabilităţilor. Statistica a fost inventată de matematicieni care erau pasionaţi de cunoaşterea fenomenelor sociale, demografice, economice. Calculul matematic, formulele complicate, graficele şi alte metode de vizualizare a datelor statistice îndepărtează uneori pe potenţialii beneficiari. Astăzi trăim într-o lume a globalizării datelor şi comunicaţiilor, inclusiv a statisticilor inteligente, furnizate de programe informatice şi algoritmi. Datele sunt colectate cu ajutorul tabletelor electronice, care scurtează perioada de procesare, analiză şi diseminare a statisticilor, lucrăm cu baze de date mari (Big Data), cu tehnici de analiză gen Data Mining. Pe măsură ce se realizează interconectarea bazelor de date sporeşte şi procesarea datelor din surse administrative.

Statistica este o activitate foarte tehnică, în care definiţiile conceptelor, metodologiile de culegere şi analiză a datelor, sursele de date sunt foarte bine precizate. Metodologiile pe care le utilizează EUROSTAT – oficiul de statistică al Uniuni Europene sunt aplicate în fiecare stat membru, prin urmare şi în România, sunt validate ştiinţific. Apoi, statisticile trebuie elaborate şi difuzate într-un mod cât mai obiectiv şi transparent. Acest principiu implică respectarea cu stricteţe a standardelor profesionale şi etice. În statistica oficială, lucrătorii insistă pe asigurarea confidenţialităţii informaţiilor statistice, protejează identitatea unităţilor statistice cercetate, fie că vorbim de persoane fizice, fie de persoane juridice (companii, instituţii publice, organizaţii neguvernamentale). Statisticile obţinute trebuie să fie proporţionale cu importanta rezultatelor şi să servească interesul beneficiarilor: statul cu instituţiile sale, mediul academic, mass-media, cetăţenii.

Din anul 2010, Institutul Naţional de Statistică a pus la punct sistemul eSOP de colectare a datelor online pe portalul web al institutului, în care furnizorii de date statistice au posibilitatea să raporteze datele în format electronic. Evităm cât putem de mult suportul pe hârtie. La anchetele în gospodăriile populaţiei s-a introdus încă din anul 2018 culegerea datelor de către operatorii de interviu cu ajutorul tabletei electronice, aşa-numita metodă CAPI (computer assisted personal interviewing). Avantajele acestei metode sunt rapiditatea colectării, autocontrolul, verificarea operativă a datelor introduce, informaţii de tip GPS în timp real.

La Recensământul General Agricol (RGA)-runda 2020 s-a utilizat metoda CAPI şi tableta electronică în culegerea datelor referitoare la exploataţiile agricole (fermele) care utilizează terenuri şi/ sau deţin animale, în vederea analizei şi diseminării acestora. RGA-runda 2020 a fost prima cercetare statistică exhaustivă complet digitalizată în istoria statisticii oficiale în România. Reamintesc că anul acesta am aniversat 162 de ani de statistică oficială în România. Şi la Recensământul Populaţiei şi Locuinţelor-runda 2021, care se va desfăşura efectiv anul viitor, se va utiliza culegerea datelor prin metoda CAPI, cu tableta electronică. În plus, RPL-runda 2021 prevede două etape premergătoare culegerii de pe teren pe baza tabletelor electronice, anume culegerea şi popularea bazelor cu date din surse administrative, apoi auto-recenzarea online a populaţiei. Prin RGA-runda 2020 şi RPL-runda 2021, Institutul Naţional de Statistică a înscris definitiv statistica oficială românească pe drumul digitalizării.

Cu ocazia Zilei Statisticii Europene (20 octombrie 2021), începând de la ora 10:00, platforma HotNews a găzduit lansarea studiului „Serii istorice de date. Populaţia României 1860-2020", semnat de prof. univ. dr. Tudorel Andrei, preşedintele Institutului Naţional de Statistică, şi de prof. univ. dr. Vasile Gheţău, directorul Centrului de Cercetări Demografice al Academiei Române. Studiul „Serii istorice de date. Populaţia României 1860-2020" este o premieră publicistică în domeniu. Au fost prezentate şi analizate date despre evoluţia populaţiei României în graniţele teritoriale actuale de la primul recensământ din istorie, 1860, şi până în 2020. În partea de discuţii pe marginea acestui studiu a intervenit şi sociologul Dumitru Sandu, profesor la Universitatea Bucureşti. Prezentarea acestui studiu a fost un preambul al Recensământului Populaţiei şi Locuinţelor-runda 2021, care va avea loc în prima parte a anului 2022.

Tot astăzi, de Ziua Statisticii Europene, Institutul Naţional de Statistică şi Academia de Studii Economice din Bucureşti organizează webinarul „Istoria recensămintelor populaţiei şi locuinţelor din România – de la începuturi până în zilele noastre", eveniment pregătitor lansării campaniei de promovare a RPL-runda 2021. La recensământul de anul viitor, şi cetăţenii României vor putea deveni actori în procesul de culegere a datelor statistice privind populaţia şi locuinţelor implicându-se activ în procesul de auto-recenzare online. RPL-runda 2021 este nu numai un test de excelenţă profesională pentru statisticienii români, ci şi pentru măsura gradului de civilitate a societăţii româneşti actuale. Cu cât proporţia românilor care se vor auto-recenza online pe platforma disponibilă prin grija INS va fi mare, cu atât semnalul privind apartenenţa la comunitatea digitală europeană va fi mai puternic. Să consumăm (utilizăm) cu încredere statistici oficiale pentru a fi informaţi într-o lume din ce în ce mai exigentă cu cunoştinţele, competenţele şi abilităţile noastre de a ne informa, orienta şi valorifica pe deplin potenţialul în cadrul societăţii.