Romanul grafic „Bărăgan 1917“, lansat la Salonul Internaţional al Benzii Desenate (Constanţa 2014, ediţia a XXIV-a)
0
Sâmbătă, 18 octombrie 2014, a fost lansat la Constanţa, cu ocazia celei de-a XXIV-a ediţii a Salonului Internaţional al Benzii Desenate, romanul grafic „Bărăgan 1917“ (autori- artiştii plastici Robert Obert şi Diana Necşulescu, după scenariul lui Felix Tzele). Prefaţa cărţii este semnată de către istoricul Adrian Cioroianu.
Iniţiativa domnului Aurel Filon, aceea de scoate pe piaţă o carte de benzi desenate despre istoria Bărăganului, a fost dusă la îndeplinire. Pagina de Facebook „Bărăganul de Altădată", ce a strâns peste 2200 de like-uri, a reprezentat de-a lungul anului 2014 un bun instrument de promovare a istoriei locale în rândul tinerilor. Din proprie experienţă, pot confirma acest lucru. Elevii de gimnaziu au putut vedea că reţelele de socializare au şi rolul de informare, nu numai acela de comunicare, aceştia primind cu un deosebit interes pozele vechi postate pe pe wall-ul „Bărăganului de Altădată". Poate pentru prima dată, au fost ocolite de like-uri sau share-uri imaginile cu animale sau citate răsuflate, ceea ce este un fapt mai mult decât îmbucurător. Sunt speranţe că gândirea critică se poate dezvolta în voie şi pe Facebook....
Un imbold pentru realizarea romanului grafic „Bărăgan 1917" a fost dat de proiectul de digitalizare a colecţiei lui Costică Acsinte, început anul trecut. Pozele lăsate pentru posteritate de către pilotul ce a participat la Primul Război Mondial ca fotograf de front au fost intens promovate pe Internet (peste 15 milioane de vizualizări pe site-ul flicker.com), câteva dintre acestea fiind incluse şi în paginile romanului grafic lansat acum două zile.
În Bărăgan 1917, plăcuţele lui Acsinte captează în tuşe noir o lume alternativă, cu personaje stranii şi istorii incredibile.
Constantin Acsinte s-a născut în comuna Perieţi, judeţul Ialomiţa, în anul 1897, din 2009 fiind declarat post-mortem cetăţean de onoare al municipiului Slobozia. Alături de antropologul german Leo Frobenius (cel care ne-a lăsat mărturii importante despre lagărul german de prizonieri ai Antantei de la Slobozia) şi algerianul Mohamed Gherainia, lider al rezistenţei antigermane din Bărăgan, este personaj principal al poveştii redate în paginile cărţii de benzi desenate „Bărăgan 1917".
Este interesant termenul „ucronie" (u- chronos= fără timp), folosit de către istoricul Adrian Cioroianu în prefaţa cărţii, pentru a defini modul de evocare a unor întâmplări petrecute în Primul Război Mondial, prin intermediul unui album de benzi desenate:
Într-o ucronie, personajele sau faptele din istoria reală capătă o libertate de mişcare nebănuită, dând naştere unor istorii alternative impresionante.
În orice caz, realizarea romanului grafic „Bărăgan 1917" constituie o metodă originală de promovare a trecutului istoric al unei regiuni, rareori folosită în România. Prin intermediul benzii desenate, istoria noastră ajunge mai aproape de publicul larg, nerămânând doar într-un cadru restrâns de pasionaţi, idee întărită de Adrian Cioroianu, care afirmă că o „bandă desenată" a vremurilor din trecut contribuie cu succes la o mai mult mai facilă reconstituire a istoriei noastre.
În continuare, un scurt interviu cu domnul Aurel Filon, ale cărui eforturi au contribuit la realizarea şi tipărirea romanului prezentat în acest articol. Banii rezultaţi din vânzarea cărţii vor fi donaţi pentru renovarea unei case bătrâneşti din Bărăgan.
1. Pentru cititorii adevărul.ro, câteva cuvinte despe cum a apărut proiectul „Bărăganul de Altădată".
Pagina am început-o din dorinţa de a face cât mai vizibilă o zonă aflată la periferie, de multe ori neprizată şi, mai ales, necunoscută. În afară de deportări, de care se vorbeşte excesiv, nu se cunosc prea multe! Am început bineînţeles cu „'Ciulinii Băraganului'' şi cu una dintre cele mai frumoase biografii, acea a unui om de valoare, Aurelian Popescu- proprietarul Fermei Model Perieti (Domeniul Perieti) din Ialomiţa!
Încet, încet am rămas şi eu uimit de ceea ce descopeream pe măsura căutarilor! Cine stia oare că cel care a re-înfiinţat Jocurile Olimpice, a facut avere in Băragan?? Zappa, căci despre el este vorba, atunci când, fugind de opresiunea turcilor din Grecia natală, ajuns pe pământul Bărăganului, a spus: ''Şi eu vreau sa fiu român!"
În permanenţă în căutare de subiecte, am ajuns pe un blog al cicliştilor, „Veni, Vidi, Velo'', unde cu stupoare am aflat că celebrul antropolog Leo Frobenius a făcut cercetări în Bărăgan şi mai ales la Movila Chiselet! Pe site-ul muzeului ce-i este dedicat, sunt de altfel câteva sute de fotografii din acea perioadă,1917-1918, unde am descoperit atât peisaje din Bărăgan, mori de vânt, clădiri din Slobozia Veche şi, un lucru pe care nu-l cunoşteam,lagărele de prizonieri exotici din Slobozia şi Marculeşti! Cunoşteam un pic istoria prinţului algerian Mohamed Gherainia, a cărui stelă funerară se găseşte în Slobozia şi, autorul articolului, şi-a imaginat o eventuală întalnire între cei doi erudiţi, Frobenius şi Gherainia. Cunoscând de asemenea istoria fotografului Costică Acsinte, mi-am spus că poate, o posibilă întâlnire ficţională a celor trei ar putea fi utilizată ca subiect de roman grafic!
Dorinţa mea era să fac astfel încât Bărăganul să revină în atenţia tuturor publicând această poveste!
2. Oferiţi-ne câteva detalii despre culisele realizării romanului grafic „Bărăgan 1917“.
Ce-mi rămânea de făcut??? Nimic mai simplu, să caut un desenator şi un scenarist, cât şi o tipografie! Părea simplu la început, am contactat câteva persoane pe mail si Facebook, dar s-a dovedit a nu fi tocmai interesate!! Un prieten din Brăila gasise deja tipografia, altcineva mi-a recomandat un desenator dar.....nimic concret. În iunie, fiind deja în vacanţă în România, am fost la un Comic Fest organizat de Octav Ungureanu, şi atunci l-am interpelat propunându-i acest proiect!! Fără veşti de la el, timpul trecea şi nu stiam ce să fac, Editura Mandragora nu mi-a acceptat proiectul, eram din ce in ce mai dezamăgit.....Am retrimis mail către Octav, a doua zi mi-a răspuns şi ne-am dat întâlnire! M-a ascultat şi imediat mi-a promis că o să gaseasca desenatori si scenarişti!
A facut probe cu Robert Obert şi Diana Necşulescu, şi până la urmă am ramas la Robert Obert care avea un stil pe care-l agream. Apoi mi-a propus să mă întâlnesc cu scenaristul, Felix Tele......în câteva minute eram convins că el este cel care trebuie să scrie, iar el era convins că este o poveste extraordinară!! Am hotărât cu toţii ca Robert să deseneze în tandem cu Diana, iar Felix să scrie scenariul.....bla-bla, negocieri de preţ, semnarea contractului de cedare de drept de autor şi ....la treabă!
Am fost impreuna la Slobozia să vizitam Muzeul Agriculturii, am discutat cu cel care a descoperit placuţele lui Costica Acsinte, domnul Răzvan Ciuca, care ne-a prezentat povestea lor. Alături de noi era şi cel care a fă cut digitalizarea Colecţie Costică Acsinte,Popescu Mario-Cezar! Am vizitat locurile unde existaseră lagărul de prizonieri şi biserica Poiana. Octav a avut o nouă idee extraordinară, să propunem scrierea prefeţei domnului Adrian Cioroianu. Acesta a acceptat imediat, după ce a citit scenariul lui Felix......
Ba mai mult, Dodo Niţă, organizatorul Salonului Internaţional de Bandă Desenată de la Constanţa,ne-a propus lansarea romanului grafic la Salon.....Totul era gata pe 16 octombrie, am răsuflat uşurat....dar......surpriză- tipografia ne-a refuzat tiparirea fara motiv! Am apelat la planul B, ''sună-l pe Ciucă'', l-am sunat şi, bineînţeles, cu gentileţea cunoscută, a discutat cu cei de la Tipografia SA Slobozia şi cu Maria Dacici, proprietara.....Mă anunţă: Trimiteti fisierele! Aşa am făcut, şi pe 17 octombrie totul era tipărit şi trimis la Constanţa.
Multumesc domnului Ciucă, multumesc doamnei Dacici! Restul ai văzut la Salon...
Se încarcă comentariile...
