România și Polonia după alegeri - UE vs. SUA?
0România și Polonia vor rămâne în parteneriatul strategic, mai ales că SUA au mizat pe noul președinte ales conservator Nawrocki. Washingtonul va încerca să facă o legătură mai puternică între cele două țări esteuropene.
Conservatorul naționalist Karol Nawrocki, 42 de ani, candidat independent, a câștigat alegerile din Polonia cu sprijinul partidului Lege și Justiție, după o campanie în care a avut și sprijinul direct al administrației de la Washington. Contracandidatul său, primarul Varșoviei, Rafał Trzaskowski, din partea Platformei Civice, susținut deliderii europeni liberali, pierde pentru a doua oară prezidențialele în fața dreptei conservatoare. Președintele României Nicușor Dan a fost în Polonia imediat după ce a câștigat alegerile, pentru a transfera o parte din simpatia câștigată către primarul Varșoviei. Între conservatorul Nawrocki și liberalul Trzaskowski, diferența de un procent arată scindarea țării într-o proporție chiar mai mare decât în România, unde Nicușor Dan a câștigat cu 53,6 - față de 46,4, scorul obținut de radicalul George Simion.
Dreapta conservatoare din România nu seamănă însă cu cea poloneză, unde Partidul Lege și Justiție (PiS) este prin definiție anti-rus, mai ales după tragedia de la Smolensk, unde în 2010 s-a prăbușit avionul în care se aflau președintele Lech Kaczyński, conducerea forțelor armate, oameni politici, clerici și alți oficiali. Mergeau în Rusia spre Katyn, unde exact cu 70 de ani mai devreme, în 1940, serviciul secret sovietic NKVD a ucis 22.000 de reprezentanți ai elitei poloneze. Această coincidență tragică i-a făcut pe mulți nu doar să-și amintească de ororile comise de ruși, ci și de pericolul și metodele pe care aceștia le folosesc.
Spre deosebire de România, Polonia are o graniță de peste 232 de kilometri cu Rusia, iar sentimentul pericolului e mai mare. Ceea ce nu înseamnă că ideile de la Moscova nu ajung și la Varșovia. Circuitul este, însă, diferit: în Polonia au venit via Statele Unite, iar președintele ales, Karol Nawrocki, le-a preluat cu entuziasm spunând că Ucraina n-ar trebui să fie primită în NATO, iar pacea trebuie făcută repede. E adevărat că Nawrocki nu e membru al PiS, dar partidul l-a ajutat cu toate instrumentele și structura sa mai ales în turul al doilea.
Polonia are sisteme de protecție serioase împotriva atacurilor hibride rusești, ceea ce nu înseamnă că Moscova nu insistă. Totuși, prin comparație cu România, sfera de influență rusă este controlată și limitată de Agenția de Securitate Internă . De altfel, în perioada campaniei electorale pentru alegerea președintelui, guvernul de la Varșovia a lansat o campanie comună a Ministerului Digitalizării și Rețelei Academice de Calculatoare: cele două au dezvoltat împreună un program de protejare a procesului electoral. Între altele a existat o monitorizare permanentă a rețelelor sociale X, Facebook, Instagram, TikTok și Telegram, precum și verificarea conținutului online publicat. În România, Rusia a fost pe cale să pună un președinte care să-i răspundă la comenzi. Atacurile informaționale și hibride de anul trecut nu doar că nu au fost oprite de instituțiile autohtone, dar nici măcar n-au fost depistate. Curtea Constituțională din România a fost nevoită să anuleze prezidențialele din 2024 din cauza interferențelor rusești.
Polonezii și-au construit instituții de securitate mult mai solide decât România și noul președinte ales, conservatorul naționalist Karol Nawrocki, nu va întoarce Polonia cu fața spre Rusia, chiar dacă va accepta concesii față de politica Washingtonului. În plus, credibilitatea PiS nu se compară cu cea a Alianței pentru Unirea Românilor (AUR). Partidul Lege și Justiție a câștigat la alegerile parlamentare din decembrie 2023 peste 35%, față de AUR cu 18,3%. Apoi, PiS a fost la guvernare deja și are o elită politică bine pregătită.
Donald Trump l-a primit pe Karol Nawrocki pentru poze de campanie, și chiar cu câteva zile înainte de turul al doilea a venit în Polonia ministra americană pentru Securitate Internă, Kristi Noem, să-l susțină. În discursul ei electoral a spus că „Nawrocki trebuie să fie următorul președinte al Poloniei. M-ați înțeles?”, doar așa „veți continua să aveți prezența militară a SUA aici”. Noul președinte îi va avea deci pe americani de partea lui și va continua să blocheze reformele guvernului liberal condus de Donald Tusk, mai ales că are de partea sa și Curtea Constituțională. Justiția poloneză va rămâne probabil nereformată în mâinile conservatorilor, iar promisiunile de liberalizare a avorturilor făcute de premierul Poloniei Donald Tusk imposibil de realizat, fiindcă se vor izbi de veto-ul noului președinte Karol Nawrocki, care la fel ca în România are suficiente prerogative să-și exercite puterea.
Spre deosebire de conservatorii polonezi pe care americanii îi consideră cu ștaif, niciun oficial de la Washington nu s-a afișat cu George Simion, chiar dacă pe rețelele sociale o serie de personaje cu influență mediatică din jurul Casei Albe au încercat să facă valuri în favoarea liderului AUR. Vicepreședintele american JD Vance a criticat anularea alegerilor din 2024, dar după eșecul formațiunii radicale de dreapta AfD pe care a susținut-o în mod direct nu a mai făcut gesturi spre electoratul radical din România. Poate că liderii americani ar fi fost încurajați să meargă pe mâna unui candidat suveranist în România dacă PSD sau PNL ar fi avut un prezidențiabil cu anvergură și cu ideologie clară. George Simion nu a fost deloc convingător pentru americani, a făcut multe gafe înainte de turul al doilea, era nesigur pe el, avea un trecut cu multe derapaje și un partid de strânsură.
Se încarcă comentariile...
