România nu îndeplineşte jaloanele aferente cererii de plată numărul 3. O spun reprezentanţii CE prezenţi la Bucureşti

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:

Rezultă că cererea de plată numarul 3 este blocată, nu cum spun Ciolacu şi Câciu că nu e blocată.

Din declaraţiile reprezentanţilor CE reiese că România este în urmă cu îndeplinirea jaloanelor şi ţintelor prevăzute în PNRR, şi ca atare nu se poate aştepta să primească tranşele de bani a treia şi următoarele.

Problema este că aceşti bani au fost prevăzuţi în bugetul pe 2024, şi nevenirea lor aruncă în aer deficitul bugetar şi aşa imens.

Opiniile reprezentanţilor CE

„Șefa PNRR”, Celine Gauer, director general SG RECOVER, a declarat că multe investiții prevăzute în PNRR-ul României sunt întârziate, iar unele nu sunt nici măcar demarate. Celine Gauer a avertizat că orice jalon neîndeplinit la timp înseamnă că România nu va primi banii aferenți acelei investiții. „Mesajul meu este unul de urgență și de apel la sprijin”. Oficialii europeni au transmis că situația fiscală din România e îngrijorătoare, în condițiile  în care deficitul ar fi trebuit să fie corectat până în acest an.

Cum să fie corectat deficitul în acest an, an electoral? Doar prin reducerea cheltuielilor de funcţionare a statului, pe care Ciolacu a abandonat-o complet. Nu mai reorganizează ministerele, nu mai reduce cheltuielile cu întreprinderi de stat falimentare, nu mai reduce personalul bugetar care taie frunze la câini, prin digitalizarea administraţiei, ca să nu piardă alegerile. Dar CE nu ţine cont de acest context.

Declan Costello, director general adjunct pentru afaceri economice și financiare DG ECFIN,  a avertizat că deficitul bugetar va ajunge în acest an la 7% din Produsul Intern Brut, deși planul era de reducere, iar direcția nu este bună.

Este exact semnalul din articolul meu precedent. Dacă se menţine deficitul de la februarie, 1,67% din PIB, ne putem aştepta la un deficit anual în 2024 de 10% din PIB! Cheltuielile nu vor scădea, pentru că suntem în an electoral, iar creşterea veniturilor prin digitalizarea ANAF nu se poate face peste noapte, sunt necesari câţiva ani ca să se vadă rezultatele concrete.

Premierul Ciolacu şi coaliţia de guvernare dau dovadă de „autism” fiscal, dacă cred altceva.

Celine Gauer:

„Vedem şi că multe activităţi sunt întârziate, multe investiţii nici n-au început în mod real, iar 29 de luni reprezintă o perioadă foarte scurtă pentru a finaliza totul”.

 „Orice jalon neîndeplinit la timp înseamnă că România nu va primi banii aferenți acelei investiții. „Aceasta este o poveste complet diferită de cea a fondurilor de coeziune. Orice cerere de plată care nu a fost trimisă, orice etapă care nu a fost atinsă până în august 2026 nu va fi plătită. Mesajul meu este unul de urgență și de apel la sprijin”.

Mai clar de atâta nu se poate. Celine Gauer spune negru pe alb că nu vor fi onorate cererile de plată pentru care jaloanele şi ţintele nu sunt îndeplinite aşa cum înţelege CE, nu prin hârtii de acte normative emise de guvernul României, care nu se ştie dacă vor fi puse în operă în timp util.

Care este scenariul cel mai negru pentru România

Scenariul pe care Ciolacu şi Coaliţia de guvernare nu îl înţeleg este următorul. Banii din PNRR şi din Fondul de Coeziune nu mai vin, în primul rând din cauza deficitului bugetar imens și a jaloanelor din PNRR neîndeplinite . Bugetul pe 2024 este construit inclusiv pe banii europeni, care dacă nu mai vin bugetul se gripează, nu mai funcţionează.

În aceste condiţii România devine nefinanțabilă, investitorii nu mai au încredere să împrumute România care nu mai are un buget funcţional, din care să achite ratele şi dobânzile la banii împrumutaţi. Am trăit acest scenariu în 2010, ştim cum este.

Este posibil ca pe la jumătatea anului electoral guvernul să nu mai aibă bani de pensii şi salarii bugetare. Cum va proceda atunci?

După declaraţiile reprezentanţilor CE la Bucureşti de astăzi, nu rezultă că CE va închide ochii la derapajele bugetare ale României, ţinând cont de conflictul militar de la graniţele noastre, şi de cheltuielile militare ale României.

Se pare că guvernanţii nu înţeleg posibilitatea intrării în acest scenariu negru, care va paraliza sistemul bugetar şi de pensii din România, pentru că nu iau nicio măsură să-l preîntâmpine.

Ce faceţi dle Ciolacu, luaţi taurul de coarne să salvaţi România în faţa acestui scenariu negru? Sau nu îl ințelegeți?

LE

Marcel Boloș, ministrul Finantelor, confirma cele scrise in articol.

Marcel Boloș:

„Veniturile la bugetul de stat și creșterea lor, și suplimentarea lor nu pot să apară peste noapte, venituri încasate suplimentar.

Cred că trebuie să mai avem puțină răbdare până pe data de 25 aprilie, când vom avea o primă evaluare a impactului pe care legea 296 îl are în termen de încasări la bugetul de stat.

Este posibil, dacă impactul acestor măsuri nu este suficient, este posibil să fie nevoie în continuare de măsuri prudente pentru gestionarea deficitului bugetar.

Anul 2023 a fost un an în care am avut măsuri de gestionare a deficitului bugetar. Am utilizat fondul de rezervă bugetară pentru ca să controlăm cât mai bine deficitul bugetar.

În momentul de față nu avem aplicată metoda utilizării fondului de rezervă bugetară pentru controlul gestiunii deficitului bugetar și nu avem aplicate plafoanele pentru cheltuielile materiale și servicii, care rămân cele două alternative pe care le putem utiliza și pe care le putem lua în considerare.

Dar, repet, este o analiză pe care o vom face după data de 25 aprilie”

PSD a cerut PNL ca Marcel Boloș sa nu mai fac astfel de declaratii.

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite