România ”a scăpat de o fantomă”, dar ”a fabricat un martir”
0Presa de limbă germană așteaptă decizia Curții Constituționale de la București. Și explică în ce context obscur, de credibilitate șubredă în instituțiile statului, s-a ajuns la ”fabricarea unui martir al dreptei”.
România a reușit să ”fabrice un martir al dreptei” - sub acest titlu, Neue Zürcher Zeitung analizează excluderea ”ultranaționalistului” Călin Georgescu din cursa reluată pentru Președinția României, după anularea alegerilor anterioare. Decizia, relatează ziarul elvețian, a provocat protestele susținătorilor așa-numitului curent ”suveranist”, care au culminat cu violențele din noaptea de duminică.
Georgescu este, scrie autorul, un politician cu retorică periculoasă, de tip ”Blut-und-Boden” (”Sânge și teritoriu”, sintagmă asociată etnonaționalismului nazist), care glorifică trecutul fascist al României și neagă crimele regimurilor anterioare. Sunt ”teze potențial neconstituționale”, afirmă jurnaliștii elvețieni, care subliniază și că fostul candidat ”nu este luptătorul singuratic autentic care se prezintă”, ci se bucură de sprijinul unei vaste rețele ale cărei conexiuni duc până în Rusia, inclusiv prin legături cu mercenarii Wagner. De altfel, partenerul român al mercenarilor ruși, ”bărbatul care îi asigură lui Georgescu bodyguarzi și o mașină”, s-ar afla, conform NZZ, în autoexil la Moscova, de unde a instigat, duminică seara, la rezistență armată.
Reputația și complicitatea justiției și a serviciilor
Dincolo de contextul obscur în care se scaldă candidatul Georgescu, ale cărui reverberații se fac resimțite până la Kremlin, Budapesta și Casa Albă, ziarul liberal elvețian pune sub semnul întrebării și credibilitatea autorităților române, care au permis candidatura lui Georgescu și l-au descalificat abia după alegeri, când informațiile despre el erau deja cunoscute. ”„Justiția și, mai ales, influentele servicii de informații au reputația că au protejat puterea forțelor consacrate din țară timp de decenii. Moștenirea atotputernicului fost serviciu secret comunist Securitatea cântărește greu”.
Există, astfel, premise justificate pentru toate suspiciunile privind motivele acestei intervenții târzii împotriva candidatului preferat al mișcărilor de dreapta extremă: ”Protectorii Constituției l-ar fi lăsat intenționat pe Georgescu să acționeze, fie din neglijență, fie pentru că sperau să obțină avantaje politice. Opinia publică din România este foarte receptivă la astfel de teorii ale conspirației”, scrie Neue Zürcher Zeitung.
Iar concluzia este tranșantă: măsurile luate de autoritățile de la București trebuie susținute ”de un lanț de dovezi complete și transparente”, întrucât ”în cazul unor intervenții atât de grave, un stat nu-și poate permite să lase loc îndoielilor cu privire la corectitudinea acțiunilor sale. Altfel, nu face decât să creeze un martir.”
”Cu Dumnezeu și anti-UE”
William Totok descrie, într-un articol pentru cotidianul de stânga ecologistă tageszeitung (taz), decizia BEC și reacția suporterilor lui Georgescu. În afara relatării evenimentelor petrecute duminică noaptea în zona Lipscanilor, articolul monitorizează și reacțiile liderilor de partide politice de la București, care diferă între condamnarea deciziei și susținerea măsurilor împotriva extremismului.
Frankfurter Allgemeine Zeitung relatează despre ”campania electorală cu Dumnezeu și anti-UE”, într-un articol care analizează reacția lui Georgescu după ce BEC i-a respins candidatura, șansele minime pe care contestația sa le are la Curtea Constituțională, dar și susținerea de care candidatul beneficiază în cercurile pro-ruse și trumpiste, pe fondul poziției sale radicale împotriva celor două mari organizații euroatlantice.
Autorul subliniază retorica radicală a lui Georgescu, care a anunțat că, în timpul președinției sale, “românii nu vor accepta dictatura Occidentului” și că va organiza un referendum pentru ieșirea din UE și NATO. “Georgescu a promis recent că, în calitate de președinte, nu va mai accepta fonduri europene, deoarece «poporul român îl are pe Dumnezeu»”, amintește ziarul apropiat de cercurile creștin-democrate germane, care mai remarcă și limbajul combativ cu care candidatul respins își mobilizează susținătorii. „Urmați instrucțiunile și vom scăpa de dictatură!”, a transmis omul luni.
”Mai degrabă o criză de cultură politică decât una a justiției”
”Acțiunea împotriva lui Georgescu ar putea duce la o consolidare a forțelor radicale de dreapta în România”, notează FAZ, citând și postarea ”O nebunie!” scrisă, pe platforma X, de Elon Musk, care, alături de vicepreședintele JD Vance, îl susțin pe Georgescu de la Washington. Și tot ziarul conservator descrie cum Horațiu Potra a cerut în mod deschis armatei să dea o lovitură de stat.
Reacția lui Musk este preluată și de Süddeutsche Zeitung, alături de postarea lui Georgescu în limba engleză de pe rețeaua X, în care califică eliminarea sa din cursă drept o ”lovitură în inima democrației din întreaga lume”.
La fel, ziarul apropiat de social-democrații germani scrie și despre criticile și suspiciunile născute în urma deciziei din decembrie a CCR. Publicația care apare la München se întreabă dacă ”cea mai înaltă instanță a unui stat membru UE s-a lăsat influențată politic pentru a opri în ultimul moment un candidat prea prietenos cu Rusia?” și dă glas unei profesoare de științe politice de la Universitatea din București, Alexandra Iancu, a cărei părere este că a fost vorba despre ”mai degrabă o criză de cultură politică decât una a justiției”. Ar fi ”un pic nedrept” să se arunce întreaga vină asupra Curții Constituționale și ar trebui verificat în ce măsură alte instituții ale statului au eșuat în fazele anterioare, observă Iancu.
”O veste bună cu gust amar”
Tot SZ publică un comentariu intitulat ”România a scăpat de o fantomă, dar nu și de problemă” și sugerează că decizia de a-i interzice lui Georgescu, cel ”apărut în noiembrie din nimicul politic”, să candideze este ”o veste bună, liniștitoare”, dar ”cu gust amar”.
Conform sondajelor, Georgescu ”a câștigat chiar mai multă popularitate” de când a ajuns sub presiunea anchetelor justiției din România. ”Campania sa populistă (...) a atins un nerv sensibil la mulți oameni deziluzionați de cele două mari partide tradiționale. Mulți români văd statul cu instituțiile sale captive PSD-ului postcomunist și PNL-ului. Chiar dacă fantoma lui Georgescu dispare de pe scena politică, problemele care au favorizat ascensiunea sa bruscă nu au dispărut încă”.
Într-un comentariu publicat de Berliner Zeitung se vorbește despre ”haos electoral în România” și se pune întrebarea dacă ”se votează până îi place Uniunii Europene?”.
Ziarului de centru din capitala germană ”îi pare că se caută un pretext pentru a justifica anularea alegerii și excluderea lui Georgescu de la re-alegere. Rămâne un sentiment neplăcut în stomac. (...) În timp ce influența rusă presupusă asupra lui Georgescu este percepută ca o amenințare, Comisia Europeană investește mulți bani pentru formarea opiniei în țări eurosceptice precum Polonia, Ungaria, Slovacia sau chiar România (...) pentru a întări, printre altele, gândirea critică a tinerilor și reziliența lor față de mișcările extremiste și anti-UE. Aceasta nu este influențare? Sau este considerată problematică doar atunci când provine de la actori eurocritici?”, se întreabă BZ.
Din Austria, Exxpress îl citează pe liderul grupului de eurodeputați ai Partidului Libertății, de extremă dreaptă, care vorbește despre un ”scandal democratic” și critică deopotrivă România pentru ”abolirea democrației” și UE care ”privește neputincioasă”.
În fine, tot în Germania, Der Westen vorbește despre acuzațiile de conspirație care circulă pe Internet: ”Mulți se enervează din cauza asta. Excluderea (lui Georgescu - n.red.) ar fi nedemocratică. Au dreptate?”. O posibilă explicație ar suna astfel, conform ziarului regional german: ”Constituția României garantează dreptul de a vota și de a fi ales, cu excepția cazului în care există temeiuri legale de excludere, cum ar fi condamnări definitive. Nu există până acum astfel de condamnări împotriva lui Georgescu, ci doar anchete pentru instigare la acte împotriva ordinii constituționale, declarații false despre finanțarea campaniei și promovarea ideologiilor fasciste (...) Anularea alegerilor s-a bazat pe rapoarte ale serviciilor secrete despre manipulări rusești (...) O nouă excludere ar putea fi justificată ca măsură preventivă”.
Se încarcă comentariile...
