Respingerea Ordonanţei 6/2016, mult zgomot pentru nimic!

Este vorba de OUG 6/2016, privind punerea în executare a mandatelor de supraveghere tehnică dispuse în procesul penal, ordonanţă care a permis existenţa echipelor mixte între SRI şi Parchete pentru realizarea de interceptări în dosare penale. Ordonanţa a fost adoptată de Guvernul Cioloş în urma deciziei CCR prin care a fost eliminat Serviciul Român de Informaţii din rândul instituţiilor care pot face interceptări.

PSD şi-a mobilizat deputaţii pentru respingerea acestei OUG, în speranţa că toate probele culese în baza acestui act normativ să fie anulate, iar procesele să fie revizuite, situaţie în care Dragnea şi alţii ar scăpa de sentinţe anterioare. Pentru că în legea de respingere a OUG 6/2016 deputaţii vor să adauge şi prevederi privind anularea efectelor juridice pe care ordonanţa le-a produs.

Tudorel Toader declară: „În Camera Deputaţilor se află un proiect de lege care analizează Ordonanţa 6 ce a permis aceste echipe mixte şi aceste protocoale. Am înţeles că e posibil ca ordonanţa să fie respinsă, dacă respingi ordonanţa, e echivalentul unei modificări substanţiale printr-o altă ordonanţă de urgenţă. E important ca legiuitorul să stabilească ce se întâmplă cu efectele juridice“. „Dacă legiuitorul spune că se menţin efectele... dar dacă le anulează, atunci ne întoarcem la ce spuneam, în sensul că toate probele soluţionate prin echipe mixte vor fi supuse revizuirii“.

Aflată marţi pe ordinea de zi a Comisiei Juridice a Camerei Deputaţilor, dezbaterea legii de respingere a OUG 6 a fost amânată, în lipsa avizului ministerului Justiţiei.

Ce spune decizia CCR nr. 377/2017

Cum arătam aici, Tudorel Toader a aflat între timp, se pare că uitase, ce spune decizia CCR nr. 377/2017:

„Prin urmare, criteriul ce trebuie luat în seamă şi care ţine de esenţa art. 15 alin. (2) din Constituţie raportat la aplicarea în timp a reglementărilor referitoare la căile de atac este data pronunţării hotărârii judecătoreşti. Astfel, în temeiul textului constituţional antereferit, legiuitorul poate supune hotărârea judecătorească unor căi de atac stabilite ca atare prin lege până la momentul pronunţării hotărârii judecătoreşti (...).

În schimb, legiuitorului îi este interzis să supună hotărârile judecătoreşti unor noi căi de atac reglementate după pronunţarea acestora. Aceeaşi regulă se aplică atât căilor ordinare, cât şi extraordinare de atac, ambele categorii de căi de atac urmând să îşi păstreze aceeaşi configuraţie juridică de la data stabilită drept reper de către legiuitor.

Prin urmare, eliminarea unui motiv de revizuire sau adăugarea unui nou motiv de revizuire după pronunţarea hotărârii nu poate produce niciun efect, prin prisma aplicării legii în timp, cu privire la hotărârea judecătorească deja pronunţată.“

În aceste condiţii orice adăugare la legea de respingere a OUG 16 va fi imediat contestată la CCR, şi nici nu e nevoie de o altă decizie. Se aplică decizia nr. 377/2017. Este o hotărâre definitivă a instanţei în acelaţi timp irevocabilă? Sau poate fi revocată de câte ori interese politice sau de altă natură o cer?

Există şi o hotărâre a CEDO în aceeaşi direcţie

Hotărârea CEDO la care acesta face referire datează din 1999 şi a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 414 din 31 august 2000. În aceasta se arată că „admiţând recursul în anulare, Curtea Supremă de Justiţie a ignorat dreptul reclamantului la un proces echitabil, prin încălcarea principiului securităţii raporturilor juridice şi prin înlăturarea efectelor unei proceduri judiciare finalizate printr-o hotărâre judecătorească irevocabilă, ce fusese executată şi care se bucură de autoritatea de lucru judecat“. „Dreptul la un proces echitabil în faţa unei instanţe, garantat de art. 6 alin. 1 din convenţie, trebuie interpretat în lumina preambulului convenţiei, care enunţa preeminenţa dreptului ca element de patrimoniu comun al statelor contractante. Unul dintre elementele fundamentale ale preeminenţei dreptului este principiul securităţii raporturilor juridice, care înseamnă, între altele, că o soluţie definitivă a oricărui litigiu nu trebuie rediscutată“.

În concluzie

Indiferent dacă OUG 6 va fi respinsă sau nu, nu vor exista consecinţe juridice asupra hotărârilor definitive deja pronunţate, pentru că există decizia CCR nr. 377.2017 precum şi decizii CEDO care interzic modificarea hotărârilor definitive şi irevocabile prin norme legislative adoptate după pronunţarea respectivelor hotărâri. Nici măcar o normă juridică de revizuire a dosarelor nu este posibilă, pentru că nu s-ar solda cu efecte juridice, conform deciziei CCR. De ce să mai supui revizuirii dosare?