Bruxelles-ul dă undă verde României să treacă peste limitele fiscale din cauza prețurilor la energie

Uniunea Europeană analizează posibilitatea de a acorda statelor membre o relaxare fiscală suplimentară pentru a face față impactului costurilor ridicate ale energiei din cauza războiului din Iran. Propunerea luată în calcul de Comisia Europeană ar permite guvernelor să aloce aproximativ 0,3% din PIB pentru cheltuieli legate de energie în afara cadrului fiscal al UE.

Stâlpi de energie electrică FOTO: Adevărul

Măsura ar funcționa ca o așa-numită clauză de excepție, similară cu excepția pentru apărare acordată anterior statelor membre. Detaliile propunerii pot fi modificate înainte de anunțul Comisiei.

Se așteaptă ca creșterea economică în zona euro să încetinească semnificativ, în timp ce va suferi cea mai rapidă inflație din 2023, ca urmare a creșterii costurilor energiei din cauza războiului din Orientul Mijlociu. Comisia prevede că producția va crește cu 0,9% în acest an, sub creșterea de 1,4% de anul trecut și va fi cu 0,3 puncte procentuale mai mică decât în noiembrie. Pentru 2027, Comisia și-a revizuit perspectivele în scădere la 1,2%, scrie Bloomberg.

În prezent, 10 state membre ale Uniunii Europene se află în procedura de deficit excesiv declanșată de Comisia Europeană și Consiliul UE pentru depășirea limitelor fiscale prevăzute de regulile europene. 

Este vorba despre Belgia, Franța, Italia, Ungaria, Malta, Polonia, Slovacia, România, Austria și Finlanda. Procedura obligă aceste țări să adopte măsuri de reducere a deficitului bugetar și să revină treptat la niveluri considerate sustenabile de către instituțiile europene.

De asemenea, lista va fi completată de Bulgaria care va intra în această procedură, la doar câteva luni după aderarea la zona euro.

Italia, țara care a insistat pentru schimbarea regulilor

Italia, care se confruntă mult timp cu niveluri ridicate ale datoriei, a fost printre cele mai puternice voci care au cerut o mai mare flexibilitate fiscală din partea Bruxelles-ului în ultimele luni, în contextul în care țara se confruntă cu presiuni inflaționiste.

 În ciuda creșterii mai puternice din primul trimestru, deficitul bugetar al Italiei este peste limita UE, iar oficialii și-au redus previziunile de expansiune după ce criza din Orientul Mijlociu a forțat creșterea costurilor combustibililor.

Economia Italiei a crescut cu doar 0,5% anul trecut, susținută de consumul privat și de investițiile legate de fondul de redresare al UE. Această creștere este programată să se încheie în acest an, ceea ce, combinat cu războiul din Iran și criza energetică, va îngreuna creșterea ritmului economiei. PIB-ul a crescut cu 0,3% în primul trimestru față de perioada anterioară, în loc de 0,2% raportat anterior.

Prim-ministrul italian Giorgia Meloni a luat o serie de măsuri de criză, inclusiv o reducere temporară a taxei pe combustibil, care este prelungită periodic pe măsură ce conflictul se prelungește. Țara este extrem de dependentă de importurile străine de combustibil și gaze, iar economia sa este expusă unor vârfuri de prețuri energetice mai mari decât cele ale altor țări.

Meloni a solicitat Comisiei luna trecută să ofere o mai mare libertate în cadrul regulilor bugetare ale blocului comunitar pentru a compensa creșterea costurilor. Într-o scrisoare pe care a trimis-o președintei Comisiei, Ursula von der Leyen, Meloni a încercat să includă investiții și măsuri extraordinare pentru a aborda criza energetică în așa-numita clauză de salvgardare națională.

„Conflictul din Orientul Mijlociu a declanșat un șoc energetic major, punând la încercare Europa într-un mediu geopolitic și comercial deja volatil”, a declarat luna trecută comisarul pentru economie, Valdis Dombrovskis.