
Renumita soprană Elena Moșuc a fost distinsă la Verona cu Premiul Cigno del Garda 2026
Sâmbătă 1 august la ora Italiei 21,15, în cadrul unei ceremonii festive ce a avut loc în sala Conservatorului „Evaristo Felice Dall'Abaco” din Verona, Elena Moșuc și-a văzut din nou recompensată ilustra carieră și „legendarele ei spectacole”, considerată fiind drept „una dintre cele mai mari interprete belcantiste ale contemporaneității”, prin decernarea prestigiosului Premiu Cigno del Garda 2026. Am citat din prezentarea de pe website-ul oficial al Festivalului Internațional al Lacului Garda, eveniment în cadrul căruia s-a produs conferirea distincției, împreună cu a celei de-a 44-a ediții a Premiului Piccinni pentru excelență în artele spectacolului, care în acest an a revenit marelui regizor Pier Luigi Pizzi, 96 de ani, personalitate importantă a culturii italiene și internaționale. Site-ul festivalului o numește pe Elena Moșuc una dintre „muzele lui Pizzi”.

Este firesc ca soprana româncă, prin arta sa, să fie inspiratoarea unor mari regizori, dirijori, cântăreți - colegi de voce și de scenă sau compozitori, aceștia din urmă scriind pagini pe care i le-au dedicat. Numai în Italia, cariera Elenei Moșuc a adunat în aceste zile 25 de ani de la debutul petrecut chiar sub bagheta regizorală a lui Pier Luigi Pizzi la Opera din Roma în rolul Regina Nopții din „Flautul fermecat” de Mozart. Tot în 2001 artista și-a făcut primele apariții pe scena marii Arene din Verona în Gilda din „Rigoletto” și Violetta din „Traviata” de Verdi. Trei roluri emblematice dintre multele ale sopranei. De aceea, premiul primit în orașul din regiunea Veneto a simbolizat și aceste repere importante din cariera Elenei Moșuc.

Fiind vorba de onoruri internaționale, trebuie notat că Premiul Cigno del Garda nu este singurul din panoplia de trofee ale artistei, printre ele numărându-se Europäischer Förderpreis für Musik (1993), Bellini d'Oro (Catania, 1995), Zenatello (Verona, 2002), Premio Verdi di Modena și Premio Verdi di Verona (2004), Siola d'Oro (2009) sau Oscar della Lirica, pentru cea mai bună soprană din lume în 2019.
Începută în vocalitatea de coloratură lirică, continuată firesc cu roluri pur lirice, cariera Elenei Moșuc a evoluat spectaculos în teritoriul liric-spint și în cel drammatico d'agilità, încununând-o. 33 de roluri de operă, 28 de partituri vocal-simfonice, nenumărate lieduri constituie evantaiul repertorial al Elenei Moșuc. Belcanto-ul romantic este tărâmul în care excelează și care o servește în toate demersurile sale. A câștigat totul grație tehnicii suverane de cânt, culturii de stil și inteligenței interpretative.
„Samson și Dalila” la Staatsoper Berlin, în spiritul iubiriiElena Moșuc a evoluat în toate marile teatre de operă ale lumii și, pe cale de consecință, în compania marilor voci ale sfârșitului de secol XX, precum și din prima parte a veacului nostru, făcându-se remarcată prin ambitusul de extensie stratosferică a glasului omogen, bogat în armonice, strălucitor, prin caligrafia sonoră fluidă a desenelor melodice și sculptarea lor coloristică în nuanțe minuțioase, infuzate rafinat din comorile belcantiste, totul înveșmântat în trăiri scenice pline de expresive potențe dramaturgice. Mireasma epocii de aur a liricii se răspândește prin cântul și verbul Elenei Moșuc...

Solemnitatea de decernare a premiilor Piccinni și Cigno del Garda a fost urmată de un recital, în care Elena Moșuc a interpretat mai întâi recitativul „Ben io t’invenni” și aria lui Abigaille „Anch’io dischiuso un giorno” din „Nabucco”, ca semn al rememorării recentului debut de la Teatro Greco din Siracusa în dificilul rol verdian de coloratură dramatică. Despre seara inaugurală, criticul Alfredo Anselmo scria în ediția din 22 iulie a „Sicilia tabloid”, „Elena Moșuc, stea a operei mondiale a cucerit publicul prin extraordinarul și neuitatul său debut în complexul și perfidul rol Abigaille”.
Recitalul a mai cuprins aria lui Suzel „Son pochi fiori” din „L'amico Fritz” (Mascagni) și aria „Poveri fiori” a eroinei titulare din „Adriana Lecouvreur” (Cilea).
La cererea publicului, Elena Moșuc a interpretat o pagină românească, „Ochi albaștri-s drăgălași” de Eduard Caudella. Pe surse am aflat că, în afară de ilustrarea acestui crâmpei din tezaurul muzical național, soprana a dedicat liedul lui Pier Luigi Pizzi și celebrei soprane Katia Ricciarelli, 80 de ani, aflată în sală, ambii... cu ochi albaștri.
În recital a mai cântat tânărul bariton chinez Yu Rouyang, interpretând cavatina „Largo al factotum” (Figaro, „Bărbierul din Sevilla”, Rossini), aria „Cruda, funesta smania” și cabaletta „La pietade in suo favore” (Enrico, „Lucia di Lammermoor”, Donizetti), aria „Come Paride vezzoso” (Belcore, „Elixirul dragostei”, Donizetti), aria „Bella siccome un angelo” (Malatesta, „Don Pasquale”, Donizetti), precum și „The Great River Flows East” de Qing Zhu, ca bis.
A acompaniat pianistul Fabio Maggio.
Aplauze și ovații au încheiat seara festivă.
După cum a specificat ante festum într-un comunicat Francesco Lodola, fondatorul Ben Artists Management, agenția de impresariat a Elenei Moșuc, „ediția 2026 a Garda Festival s-a desfășurat sub Înaltul Patronaj al Parlamentului European și al Ambasadei României în Republica Italiană, (...) subliniind astfel valoarea culturală și instituțională a unui eveniment care celebrează excelența artistică și dialogul european prin muzică și cultură.”
Proaspăt premiată, Elena Moșuc își desfășoară în continuare activitatea pe scenele internaționale și naționale în rolurile din repertoriul actual și de pedagog în calitate de conf. univ. dr. la Universitatea Națională de Muzică din București.






















































