3 august: Ziua în care Veronica Micle s-a sinucis, la 39 de ani, la 50 de zile după decesul lui Mihai Eminescu. Cum şi-a premeditat moartea

Ziua de 3 august aduce în prim-plan momente care au schimbat istoria, de la începutul călătoriei lui Cristofor Columb spre Lumea Nouă și inaugurarea Teatrului La Scala din Milano, până la dispariția Veronicăi Micle sau cariera impresionantă a antrenoarei Mariana Bitang.

Veronica Micle şi Mihai Eminescu. FOTO: arhivă

1492: Cristofor Columb pornea în căutarea unei rute spre India

Pe 3 august 1492, Cristofor Columb pleca din portul spaniol Palos de la Frontera într-o expediție care avea să schimbe istoria lumii. Navigatorul urmărea să găsească o nouă rută maritimă spre India, însă călătoria avea să îl ducă spre un continent necunoscut europenilor de atunci: America.

Expediția era formată din trei corăbii - Santa Maria, nava amiral, și caravelele Pinta și Nina - și avea la bord aproximativ 90 de oameni. Flota a traversat Atlanticul folosind ruta alizeelor, iar după mai bine de cinci luni de navigație Columb a ajuns în Lumea Nouă.

Revenirea în Spania, în martie 1493, a deschis drumul pentru explorarea și colonizarea Americilor, dar și pentru transformări majore în economia și politica lumii.

1778: A fost inaugurat Teatro alla Scala din Milano

Pe 3 august 1778 avea loc inaugurarea unuia dintre cele mai cunoscute teatre de operă din lume, Teatro alla Scala din Milano.

Cel mai cunoscut teatrul din lume, Scala din Milano. FOTO: arhivă

Construit după planurile arhitectului Giuseppe Piermarini, teatrul a fost deschis cu opera „Europa riconosciuta”, compusă de Antonio Salieri pe un libret de Mattia Verazi.

De-a lungul timpului, La Scala a devenit scena unor premiere importante semnate de compozitori precum Giuseppe Verdi, Giacomo Puccini, Vincenzo Bellini sau Gaetano Donizetti, fiind considerată unul dintre marile centre ale operei mondiale.

1858: John Hanning Speke ajunge la Lacul Victoria

La 3 august 1858, exploratorul britanic John Hanning Speke devenea primul european care ajungea la Lacul Victoria, unul dintre cele mai mari lacuri din lume.

Speke participa la expediții în Africa de Est, iar după ce a explorat regiunea Marilor Lacuri a susținut că lacul descoperit de el reprezintă sursa Nilului. Teoria sa a fost intens disputată în epocă, dar descoperirea a rămas una dintre cele mai importante realizări ale explorărilor africane din secolul al XIX-lea.

1889: Veronica Micle s-a sinucis cu arsenic, la 39 de ani. Cum şi-a premeditat moartea

Au fost aproape două decenii în care s-au căutat, s-au pierdut și s-au regăsit într-o iubire pe care nu au reușit niciodată să o transforme într-o viață împreună. La 4 august 1889, la doar 50 de zile după moartea lui Mihai Eminescu, Veronica Micle se stingea la Mănăstirea Văratec, după o existență marcată de pasiune, singurătate și suferință.

FOTO: arhivă

Când Mihai Eminescu și Veronica Micle s-au întâlnit, niciunul dintre ei nu părea să aibă libertatea de a-și trăi iubirea. Ea era o femeie căsătorită, mamă a două fete, iar el era un tânăr poet aflat la începutul drumului său literar. Între cei doi avea să se nască însă una dintre cele mai cunoscute povești de dragoste din literatura română.

Veronica Micle îl întâlnise pe Eminescu la Viena, în 1872, dar apropierea dintre ei avea să se producă câțiva ani mai târziu, după revederea de la Iași, în 1874. Relația lor a rămas mult timp ascunsă, privită cu suspiciune și comentată de cei din jur. Era o iubire care trebuia să supraviețuiască nu doar distanței și împrejurărilor, ci și prejudecăților vremii.

După moartea soțului său, Ștefan Micle, în 1879, Veronica a sperat că va putea, în sfârșit, să fie alături de Eminescu. Dar realitatea s-a dovedit mai complicată. Rămasă cu două fiice și cu o pensie modestă, ea nu își putea permite să renunțe la singura sursă sigură de venit. Iar Eminescu, deși o iubea, nu îi putea oferi stabilitatea de care avea nevoie.

Triunghiul amoros Caragiale, Veronica Micle, Eminescu. FOTO: arhivă

Cei doi au vorbit despre căsătorie și chiar s-au logodit de două ori, însă planul nu s-a împlinit niciodată. În jurul anului 1880, când păreau hotărâți să facă acest pas, apropiații poetului s-au împotrivit. În cercul Junimea, Veronica era privită cu neîncredere, iar criticile și intrigile au contribuit la îndepărtarea celor doi.

În ciuda conflictelor, a despărțirilor și a reproșurilor, legătura lor a continuat prin scrisori. Uneori, rândurile erau pline de tandrețe și dor, alteori de durere și nemulțumire. Eminescu își alinta iubita cu nume pe care doar ei doi le puteau înțelege: „Poțoțoni”, „Cuțică”, „Dragă Momoțelule”, „Dulcea mea Momoți” sau „Dulce Veronică”. Când între ei apăreau tensiuni, tonul devenea distant, iar apelativele se schimbau în „Stimabilă Doamnă” și „respectata mea amică”.

Veronica a continuat să îl iubească pe Eminescu chiar și atunci când poetul s-a îndepărtat și s-a refugiat în alte relații. Într-una dintre scrisorile sale, ea îi mărturisea cât de puternică rămăsese legătura dintre ei:

„Te vei convinge că din mii de ființe, abia una poate iubi cum te iubesc eu pe tine; și dacă m-ai ucide, te-aș iubi și în minutele agoniei”.

În 1887, când i-a apărut volumul de poezii, primul exemplar a ajuns la Eminescu. Dedicația scrisă pe carte era o declarație de dragoste: „Scumpului meu Mihai Eminescu, ca o mărturisire de neștearsă dragoste, București, 6 februarie 1887”.

Moartea lui Eminescu

Ultimul an din viața poetului i-a găsit pe cei doi despărțiți. Eminescu, grav bolnav, era internat în sanatoriul doctorului Șuțu din București, unde a murit pe 15 iunie 1889.

După moartea lui, Veronica a fost acuzată de unii apropiați ai poetului că nu i-a fost alături în ultimele clipe. Ea a încercat să explice însă că nu a putut suporta imaginea omului pe care îl cunoscuse în perioada sa de glorie ajuns într-o stare atât de grea.

La înmormântarea lui Eminescu, la Biserica Sfântul Gheorghe din București, Veronica a venit cu un buchet de flori de nu-mă-uita. A fost ultima despărțire de omul pe care îl numise, de-a lungul anilor, iubirea vieții sale.

Ultima zi a Veronicăi Micle

După pierderea lui Eminescu, Veronica s-a retras la Mănăstirea Văratec. Acolo, copleșită de durere, și-a pregătit sfârșitul.

Pe 1 august 1889, i-a scris Smarandei Gârbea și i-a cerut să îi procure arsenic, spunând că avea nevoie de el pentru fiica sa cea mică, bolnavă de anemie. În aceeași zi, versurile pe care le-a așternut pe hârtie vorbeau despre dorința de odihnă și despre apropierea morții:

„O! Moarte vin de treci/

Pe inima-mi pustie şi curmă a mele gânduri/

S-aud cum uraganul mugind în grele cânturi,/

Se plimbă în pustie mânat de aspre vânturi,/

Mi-e dor de-un lung repaos... Să dorm,/

Să dorm pe veci.”

A primit arsenicul pe 2 august. În seara zilei de 3 august, după vizita unor prieteni veniți din Iași, Veronica s-a retras în camera sa și a băut conținutul sticluței.

A urmat o agonie de peste 20 de ore. Medicul chemat de urgență din Iași a încercat să îi salveze viața, însă nu a mai putut face nimic.

Veronica Micle a murit pe 4 august 1889, la 39 de ani, la exact 50 de zile după omul care îi scrisese cândva:

„Așa te iubesc și eu – mai mult decât viața, mai mult decât orice în lume și pururea cu frica-n sân, aș vrea să mor or să murim împreună, ca să nu mai am frica de-a te pierde.”

1923: S-a născut creatoarea de modă Anne Klein

Anne Klein s-a născut pe 3 august 1923, la New York, și a devenit una dintre figurile care au schimbat moda feminină americană.

În 1968 a fondat casa de modă Anne Klein & Co., promovând un stil care combina eleganța cu confortul și funcționalitatea. Cunoscut pentru influența asupra modei de zi cu zi, stilul său a inspirat generații de designeri.

1958: Submarinul nuclear Nautilus a ajuns la Polul Nord

Pe 3 august 1958, submarinul american USS Nautilus devenea primul vas care ajungea la Polul Nord navigând pe sub calota glaciară.

Lansat în 1955, Nautilus era primul submarin cu propulsie nucleară din lume și reprezenta una dintre marile inovații tehnologice ale perioadei Războiului Rece.

Submarinul a parcurs aproximativ 3.000 de kilometri pe sub gheață, demonstrând posibilitățile noii tehnologii navale.

1962: S-a născut Mariana Bitang, una dintre cele mai de succes antrenoare din gimnastica mondială

Mariana Bitang s-a născut pe 3 august 1962, la Râmnicu Sărat, și a devenit una dintre cele mai importante figuri ale gimnasticii românești.

Mariana Bitang. FOTO: arhivă

Din 1992, alături de Octavian Bellu, a coordonat lotul olimpic feminin al României, perioadă în care gimnastele române au obținut numeroase medalii la Jocurile Olimpice, Campionatele Mondiale și Europene.

În 2008, World Records Academy a desemnat-o „cea mai de succes antrenoare din lume”, recunoaștere pentru rezultatele obținute în cariera sa.

1969: S-a născut Mihaela Rădulescu

Mihaela Rădulescu s-a născut pe 3 august 1969, la Piatra Neamț, și a devenit una dintre cele mai cunoscute prezentatoare de televiziune din România.

Mihaela Rădulescu. FOTO: colaj arhivă

A debutat la Tele 7abc și a cunoscut succesul cu emisiuni precum „Duminica în familie”. De-a lungul carierei, a realizat interviuri cu numeroase personalități și s-a implicat în proiecte umanitare.

1973: A murit geologul Augustin Vancea, membru corespondent al Academiei Române

Augustin Vancea a fost unul dintre cercetătorii importanți ai geologiei românești. Născut în județul Bihor, el a contribuit la studiul zăcămintelor de gaze naturale din Bazinul Transilvaniei.

A publicat numeroase lucrări științifice și a fost ales membru corespondent al Academiei Române în 1963.

2005: A murit Françoise d’Eaubonne, creatoarea conceptului de ecofeminism

Françoise d’Eaubonne, scriitoare și militantă franceză, a rămas cunoscută mai ales pentru introducerea conceptului de ecofeminism.

În volumul „Le Féminisme ou la Mort”, publicat în 1974, ea a legat problemele de mediu de inegalitățile sociale și de statutul femeilor. A fost implicată în mișcări feministe și ecologiste, devenind una dintre vocile importante ale activismului francez din secolul XX.

2019: A murit regizoarea de teatru Cătălina Buzoianu

Cătălina Buzoianu . FOTO: arhivă

Cătălina Buzoianu a fost una dintre cele mai importante regizoare de teatru din România.

A montat spectacole memorabile la Teatrul Mic și Teatrul Bulandra, a adaptat opere de autori precum Shakespeare, Cehov și Pirandello și a format generații de regizori ca profesor la UNATC.

A murit în 2019, lăsând în urmă o influență importantă asupra teatrului românesc contemporan.