Raport privind extinderea UE: Cine va adera cel mai curând?
0UE a făcut din primirea de noi state membre o prioritate. Un nou raport arată cât de mari sunt diferențele între candidații la aderare. Cele mai importante întrebări și răspunsuri pe tema extinderii Uniunii.
Uniunea Europeană a adoptat în această săptămână noul său pachet de extindere. Acesta analizează progresele realizate de cei zece candidați la aderare în ultimele douăsprezece luni. Înalta Reprezentantă a UE pentru Afaceri Externe, Kaja Kallas, și comisara pentru extindere, Marta Kos, au prezentat raportul marți (4.11.2025) la Bruxelles. Deutsche Welle răspunde la cele mai importante întrebări.
Ce țări vor să adere la UE?
În total, zece țări doresc să adere la Uniunea Europeană. Kosovo a depus cerere de aderare la UE, însă nu a primit încă statutul de țară candidată. Bosnia și Herțegovina și Georgia sunt state candidate. Decizia de deschidere a negocierilor a fost luată, însă acestea nu au început încă.
Cu alte șapte țări, UE negociază deja aderarea. Albania, Republica Moldova, Muntenegru, Macedonia de Nord, Serbia, Turcia și Ucraina se pregătesc oficial pentru implementarea legislației UE, deși procesul cu Turcia este înghețat.
După ce Comisia Europeană finalizează aceste negocieri, ea oferă o evaluare privind pregătirea fiecărei țări candidate pentru a fi primită în Uniunea Europeană.
Ce criterii trebuie să îndeplinească un stat pentru a adera la UE?
În principiu, orice stat european poate depune o cerere de aderare la Uniunea Europeană. Însă, înainte ca o țară să poată deveni efectiv membră a UE, aceasta trebuie să treacă printr-un amplu proces de evaluare și reformă. Procesul are rolul de a asigura că instituțiile statului funcționează, că țara este organizată democratic și protejează drepturile omului. De asemenea, statul candidat trebuie să fie capabil să aplice în mod fiabil legislația UE și să își integreze economia în piața internă europeană.
În total, negocierile de aderare cuprind 35 de capitole, care acoperă domenii precum politica economică, politica externă, statul de drept și multe altele. Negocierile au loc între guvernele statelor membre ale UE și guvernul țării candidate, la nivel de miniștri.
După încheierea negocierilor, atât Comisia Europeană, cât și Parlamentul European și statele membre trebuie să aprobe aderarea candidatului. Acest lucru s-a întâmplat ultima dată în 2013, când Croația a aderat la Uniunea Europeană.
Ce rol joacă situația politică din țările candidate?
Comisia Europeană monitorizează în mod constant evoluțiile din țările candidate. Când, recent, partidul pro-european de guvernământ a câștigat alegerile parlamentare în Republica Moldova, liderii UE s-au arătat încântați. Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe, Kaja Kallas, consideră acest vot o decizie de orientare. «Este un da clar pentru viitorul european al Moldovei», a spus ea. În schimb, politicienii europeni privesc cu îngrijorare evoluțiile politice din Serbia și Georgia.
Bruxellesul critică politica prorusă a guvernului sârb și tendințele acestuia din ce în ce mai autoritare. De un an, în principal tinerii sârbi ies în stradă pentru a protesta împotriva corupției și pentru mai multă democrație și respectarea statului de drept. Drept răspuns, guvernul sârb a tăiat fondurile pentru universități și a redus salariile angajaților din mediul academic.
Uniunea Europeană cere Serbiei să restabilească libertatea academică, să implementeze reforme în justiție și să protejeze drepturile fundamentale. În prezent, Serbia nu răspunde acestor solicitări, iar procesul său de aderare la UE este blocat.
În Georgia, procesul de aderare este înghețat de un an. Potrivit lui Kallas, Georgia este „doar nominal un candidat la aderare”. Declarația a fost făcută marți (4.11.2025), la prezentarea noului raport de progres. Ulterior, comisara UE pentru extindere, Marta Kos, s-a adresat direct guvernului georgian: „Dacă sunteți serioși în privința aderării la UE, ascultați oamenii și încetați să arestați lideri ai opoziției, jurnaliști și persoane cu alte opinii. Atunci putem relua dialogul.”
Ce țări au șansele cele mai bune să fie primite în Uniune?
„Țara care este cel mai bine pregătită pentru aderarea la UE”, spune Kallas, „este Muntenegru”. Micul stat balcanic de la Marea Adriatică, cu aproximativ 600.000 de locuitori, a implementat deja reformele necesare în patru din cele șase domenii tematice. Până la sfârșitul anului 2026, negocierile de aderare ar putea fi încheiate, potrivit unor surse din UE.
Pe lângă Muntenegru, Republica Moldova și Albania înregistrează progrese importante.
Comisia Europeană evaluează pozitiv și evoluțiile din Ucraina. Raportul actual este, probabil, cea mai bună apreciere pe care Comisia i-a acordat-o Ucrainei de la depunerea cererii de aderare la UE, în urmă cu trei ani. Autorii laudă planurile Ucrainei în domeniul statului de drept și planul de acțiune pentru minoritățile naționale. Totuși, există în continuare necesitatea de recuperare în ceea ce privește combaterea corupției.
În plus, Ungaria, stat membru al UE, se opune în prezent aderării Ucrainei. Premierul ungar Viktor Orbán a declarat marți, la o conferință organizată de postul paneuropean Euronews, că o aderare a Ucrainei ar pune Europa în pericol.
Când ar putea UE să primească noi state membre?
Uniunea Europeană are în prezent 27 de state membre. În curând, acest număr ar putea crește, după cum și-ar dori Înalta Reprezentantă a UE pentru afaceri externe, Kaja Kallas. Ar fi „cu totul realist” ca în 2030 să fie integrate noi țări în Uniune, a declarat ea. Unele dintre statele candidate speră însă la o aderare mai devreme. „Elevul model” Muntenegru mizează pe o aderare până în anul 2028. Și Ucraina dorește să devină membră a UE înainte de 2030, după cum a anunțat marți președintele Volodimir Zelenski.
Observatorii consideră însă că o extindere rapidă a UE este puțin probabilă. Mai întâi, Uniunea ar trebui să se reformeze în interiorul ei.
Înainte de extindere: ce are de făcut UE?
Comisia Europeană a făcut din extinderea Uniunii Europene o prioritate. În contextul războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, extinderea UE este o necesitate, a explicat Kaja Kallas la prezentarea raportului privind extinderea.
Comisara pentru extindere, Marta Kos, lucrează în prezent la ideea introducerii unei „faze de tranziție” pentru noile state membre. „Obiectivul nostru principal este ca noile state membre să ne facă mai puternici, nu mai slabi”, a declarat ea marți, la Bruxelles.
Milan Nic, de la Societatea Germană pentru Politică Externă (DGAP), se îndoiește că UE și instituțiile sale ar fi deja pregătite să primească noi state membre. „În niciun caz” comunitatea nu este pregătită pentru noi aderări, spune el într-o discuție cu DW. Dacă numărul statelor membre ar crește, procesele decizionale existente ar putea ajunge rapid la limitele lor și ar putea duce la blocaje — mai ales acolo unde deciziile trebuie luate în continuare prin consens. De asemenea, ar trebui renegociată distribuirea bugetului UE.
În plus, Nic consideră că guvernele naționale au obligația de a-și informa mai bine cetățenii în legătură cu o posibilă extindere a Uniunii. Potrivit Eurobarometrului — un sondaj comandat periodic de UE — 56% dintre europeni sunt, în principiu, favorabili primirii de noi state.
Totuși, opiniile diferă foarte mult: în Suedia, 79% susțin extinderea, în timp ce în Franța doar 42%. În Germania, aprobarea unei extinderi reprezintă 49%. În rândul tinerilor însă, sprijinul este semnificativ mai mare: 61% dintre cei cu vârste între 15 și 29 de ani și 57% dintre cei între 25 și 39 de ani sunt favorabili extinderii UE.
Se încarcă comentariile...
