Putin vrea înlocuirea Uniunii Euroasiatice cu Rusia mare

Aşa cum semnalam, popasul lângă lacul Seliger, nu a fost un simplu moment pe agenda preşedintelui Vladimir Putin, brusc animat, chipurile, de dorinţa de a se adresa unor juni din Rusia. Dincolo de arătarea pisicii nucleare, aliaţilor din NATO, şi de agitarea oratorică a contopirii voite, de către liderul de la Kremlin, a ucrainenilor cu poporul rus, a fost ţintit, incredibil, dar adevărat, şi Kazahstanul. Pe când Republica Moldova?

Dacă informaţiile furnizate de jurnaliştii ruşi sunt corecte, atunci Vladimir Putin ar fi afirmat că omologul său, din Kazahstan, experimentatul Nursultan Nazarbayev a "creat o stare pe un teritoriu care nu a avut niciodată un stat... Kazahii nu au avut nicio statalitate, el a creat-o!"

El fiind Nazarbayev!

Nursultan fiind anterior lăudat şi prezentat ca iniţiator, teoretic, al Uniunii Eurasiatice, tocmai pentru ca Moscova să evite acuzaţia reînvierii URSS, de către actualul şef al statului rus, prin noua structură amintită.

Brusc, unuia dintre cele trei state semnatare ale documentelor de înfiinţare a noii uniuni, i se şterge dreptul la propria istorie naţională, chiar dacă anterior sovietizării, patru veacuri a avut un predecesor lipsit de căpăstrul imperial, devenit ulterior sovietic. 

În acest caz, nici Belarus nu ar trebui să se simtă în siguranţă.

Deocamdată, acest al treilea stat membru al viitoarei Uniuni Euroasiatice nu a fost vizat de discursul negativist al preşedintelui Vladimir Putin.

Unul la care, preşedintele Kazahstanului a dat o replică memorabilă:

"Kazahstanul are dreptul de a se retrage din Uniune Economică Eurasiatică. Kazahstanul nu va fi parte a organizaţiilor care reprezintă o ameninţare la adresa independenţei noastre.  Independenţa noastră este cea mai dragă comoară a  noastră, pentru  care bunicii noştri au luptat. În primul rând, nu ne vom preda la cineva, şi în al doilea rând, vom face tot posibilul pentru a ne proteja."

În ritmul acesta, toate fostele republici sovietice vor avea... istoria contestată, independenţa anulată, de intrarea forţată în Uniunea Euroasiatică, şi mai nou, după afirmaţiile lui Vladimir Putin despre ucraineni şi despre Kazahstan, au o singură soartă visată, iată, la Kremlin.

Integrarea în Rusia Mare.

Povestea cu Noua Rusie, din sudul şi estul Ucrainei fiind doar un scenariu pentru antrenarea liderilor occidentali, la capitolul declaraţiilor de presă şi a comunicatelor oficiale lipsite de virilitatea pe care o demonstrează zilnic, manu militari, preşedintele Putin.

În acest context am invitat la un schimb de opinii români din stânga şi din dreapta Prutului, pentru a pune sub lupă soarta Republicii Moldova.

Din cele 100 de minute, ale unui brainstorming necesar, în aceste zile, am optat pentru selecţia unora dintre afirmaţiile sugestive, ale celor trei invitaţi la emisiunea "Valori euroatlantice".

General (r.) dr. Mircea Chelaru:

*Nu vom putea face pasul următor, pentru a produce unitatea naţiunii române, într-un spaţiu de jure ereditare, decât numai după ce vom desovietiza mentalul basarabenilor şi vom reclădi un mental, cu adevărat românesc, la Bucureşti.

*Ce spunea bădica Grigore Vieru, despre situaţia de atunci? Citez exact:”Cât caracter, atâta ţară.”

*Ne-am bucurat că Republica Moldova şi-a declarat independenţa de catena sufocantă a Răsăritului. N-am ştiut atunci, din păcate, că această independenţă avea să fie exploatată, într-un mod pervers, şi de la emulaţia spiritual românească, unionistă, înţelegând independenţa faţă de Federaţia Rusă, datorită sistemelor care nu fuseseră schimbate, au apărut stataliştii.

"Momentele istorice de oportunitate nu se repetă. Iar erorile istorice, aşa cum au fost cele din 1940, nu se corectează decât cu sânge, din păcate aşa demonstrează istoria.

*Nu vom putea să fim uniţi dacă nu vom unifica, în primul rând, cel puţin cinci spaţii. Spaţiul educaţional – ce era aşa de greu ca acelaşi program de educaţie să fie şi la Chişinău şi la Bucureşti? Spaţiul cultural, cel spiritual, acela lingvistic şi cel mediatic.

*Dacă vom unifica steagul, limba şi credinţa avem jumătate de problemă rezolvată.

*Problema Transnistriei nu va fi rezolvată. Categoric.

*Se ştia de foarte multă vreme, din anii ’90, că viitoarea confruntare armată Est/Vest va fi pe linia Kaliningrad, Transnistria, Crimeea.

*Cât timp este Transnistria în Republica Moldova nu se va produce integrarea în Uniunea Europeană, cu atât mai puţin Unirea cu România.

*Guvernul de la Chişinău este supus permanent acestor operaţiuni speciale, de subminare a credibilităţii liderilor, de spargere a coeziunii politice, de întreţinere a formaţiunilor politice pro-est. Asta este boala Chişinăului, care este pentru securitatea României una dintre marile ameninţări. Deprecierea actului de guvernare din Chişinău.

*Plutocraţia de la Chişinău este legată, în proporţie de 90%, de marea oligarhie de la Moscova.

*Bucureştiul a ratat Unirea în 1990. Am ratat momentul de oportunitate istorică, acum nu suntem decât în lamentabilitate istorică.

Colonel (r.) dr. Anatol Munteanu:

*Noi, cei care am luptat în tranşee, am luptat nu pentru independenţa Republicii Moldova, ci pentru Unirea acesteia cu România.

*Iniţial a fost o independenţă faţă de Rusia, mai departe s-a transformat, pentru alţii, în independenţă faţă de România.

*Noi am luptat pentru demnitatea de a fi român, pentru alfabetul român, pentru a gândi şi vorbi româneşte şi pentru a nu fi sovietic, sau un om care nu are identitate, nu are naţionalitate, aşa cum s-a întâmplat cu noi, pe parcursul a 200 de ani.

*Pentru un Tricolor puteai fi şi judecat şi maltratat şi arestat şi închis pentru câteva zile.

*Aşteptam un alt mare eveniment – Unirea. Aşteptam ca liderii noştri, tânara noastră clasă politică, care de abia se formase, să ducă tratative, să discute, cu Moscova, la Bucureşti, dar nu s-a reuşit, pentru că am intrat în altă fază, care a început cu conflicte, începând cu cele dintre noi şi, la început, separatiştii din Transnistria, apoi din Găgăuzia, care ne-au provocat un război şi ne-au distanţat de acest mare eveniment – Unirea.

*Situaţia din Ucraina se desfăşoară după un plan care a fost foarte bine dezvoltat în Transnistria. Rusia văzând acel potenţial uman, care s-a îndreptat, prin limba noastră, cea română, spre România şi spre ţările europene, simţind că este o posibilitate de a se descătuşa de Rusia sovietică, a încercat mai multe variante.

*Eu am luptat pentru Unire, nu pentru independenţă.

*Mircea Snegur, comandant suprem şi preşedinte al Republicii Moldova a semnat cu Boris Elţin un document prin care a cedat de fapt, pentru că noi cu războiul mergeam bine şi aveam interesul ca să îi aruncăm pe separatişti (peste Nistru), dar ordinele de sus, ordinele din minister, ordinele preşedintelui erau:”Nu mai atacaţi!”

*Mulţi luptători au simţit trădarea. Actul de trădare al preşedintelui Mircea Snegur şi astăzi nu poate fi reparat, pentru că acum este mult mai greu.

Sociologul şi publicistul Dan Nicu:

*Republica Moldova – un conglomerat de frustrări naţionale, vorbesc din perspectiva etnicului român.

*Aspiraţiile naţionale ale românilor dintre Prut şi Nistru au fost trădate de mai multe ori, în toţi aceşti (23) ani. Au fost ani ai ratării. Ei şi-au imaginat anul 2014 în hotarele României.

*Românismul, dincolo de Prut (în Republica Moldova) este o chestiune de familie, de socializare familială.

*Malul stâng al Nistrului nu este o temă de interes, pentru tineri. Ci pentru reprezentanţii Republicii Moldova, care, pe 2 martie 1992, în ziua declanşării războiului, a fost primită în ONU.

*Tema Transnistriei este menţinută artificial în spaţiul public, din Republica Moldova.

*Din 1992, Tighina a fost golită de mii de persoane. Acestea au fost forţate să se retragă de acolo. Au statutul de refugiaţi interni şi au fost mulţi dintre ei trataţi inacdevat.

*Interesul faţă de Transnistria, în Republica Moldova, este aproape nul, pentru că Transnistria nu este percepută, de cei care au 20 de ani, drept parte a unui NOI.

*Transnistria este percepută mai mult ca o piatră de moară.

*Eu nu cred că Republica Moldova poate să existe fără Tighina, deoarece aceasta este o veche cetate moldovenească, un teritoriu parte din ţara Moldovei.

*Este vorba şi de soft power aici, pentru că ofiţerii lor de informaţii (a autorităţilor rusofone din Tiraspol) nu au probleme în Chişinău...

__________________________________________

NOTA BENE:

Pe 1 septembrie, Vladimir Putin l-a felicitat pe preşedintele Republicii Uzbekistan, Islam Karimov, cu ocazia Zilei Independenţei din Uzbekistan.

În mesajul său de felicitare, preşedintele Rusiei a remarcat succesul Uzbekistanului în dezvoltarea economică şi socială, precum şi rolul actual al naţiunii pe arena mondială. Putin a dat o apreciere înaltă relaţiilor cu Uzbekistanul, de parteneriat strategic şi alianţă, care sunt un factor important în asigurarea stabilităţii, securităţii şi prosperităţii în Asia Centrală. Preşedintele şi-a exprimat, de asemenea, încrederea că, prin eforturile lor comune, Rusia şi Uzbekistan vor continua, cu succes, extinderea relaţiilor bilaterale constructive în diverse domenii, şi extinderea cooperării în rezolvarea problemelor actuale, de pe agenda regională şi internaţională, în interesul celor două naţiuni prietene.

Textul de mai sus este preluat  de pe website-ul Kremlinului. Nu este exclus, având în vedere precedentele, respectiv Ucraina şi acum Kazahstanul, ca şi Islam Karimov să aibă parte, peste câteva săptămâni, de o surpriză precum Nursultan Nazarbayev, fiind acuzabil că a creat o statalitate pe care uzbecii nu au avut-o. Trăiască Rusia Mare. Carevasăzică...