PSD – Planul B

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:
Liviu Dragnea FOTO Mediafax
Liviu Dragnea FOTO Mediafax

În ultimele zile de campanie, am văzut o avalanşă de analize privind posibilele rezultate la alegerile europarlamentare care urmează să aibă loc duminică, 26 mai 2019. Multe dintre aceste comentarii au la bază cercetări sociologice ale căror rezultate variază foarte mult, uneori chiar cu 10 procente. De exemplu, în cele mai recente sondaje, PSD înregistrează scoruri între 21,1% (IMAS, mai 2019) şi 32% (CURS, aprilie 2019).

Totuşi, în opinia mea, tabloul politic românesc este mult mai complicat astăzi decât în alte situaţii electorale, iar simpla raportare la nişte estimări sociologice nu ne ajută să vedem ansamblul. PSD-ul, partidul care asigură guvernarea din ianuarie 2017, dar care pare să nu mai deţină controlul asupra majorităţii parlamentare, are de trecut mai multe teste decât simpla competiţie pentru un anumit număr de locuri în Parlamentul European. De asemenea, tabloul politic din 26 mai 2019 va avea un impact asupra competiţiilor electorale viitoare, în special cele locale şi parlamentare din 2020. Tocmai de aceea, am să încerc, într-o manieră uşor didactică, să integrez mai multe variabile care, după părerea mea, vor influenţa semnificativ, începând de săptămâna viitoare, tabloul politic şi, în mod particular, evoluţia PSD.

În această construcţie, plec de la câteva ipoteze de lucru:

  • Alegerile europarlamentare din 2019 au o miză politică internă mult mai mare decât cea europeană. Participarea la vot va fi mai ridicată decât în anii anteriori, reprezentând astfel o expresie a nemulţumirii cetăţenilor faţă de modul în care sunt folosite instrumentele puterii de către partidul de guvernământ. Prin urmare, înregistrarea unui scor mult mai mic decât cel cu care am fost obişnuiţi în cazul PSD-ului şi chiar plasarea acestuia pe locul doi în rândul partidelor politice intrate în competiţie nu ar trebui să fie neglijate în analiza politică.  
  • Organizarea referendumului pe justiţie pune partidul de guvernământ într-o situaţie de defensivă deoarece, indiferent dacă va fi validat sau nu, procentul celor care vor vota DA va fi mult mai mare decât al celor care vor vota NU. În acest caz, 3-4 milioane de DA vor reprezenta o palmă la adresa politicilor guvernamentale în domeniul justiţiei, iar mesajul va fi foarte clar, chiar şi în situaţia în care nu se atinge pragul de 30% participare la vot.  
  • Al treilea element este legat de situaţia juridică a Preşedintelui PSD după ziua de 27 mai, atunci când ICCJ ar urma să anunţe deciziile definitive în cazul angajărilor fictive de la Teleorman. Pentru prima oară în istoria postdecembristă, şeful partidului de guvernământ se află, cel puţin teoretic, la trei zile distanţă de o posibilă pedeapsă penală cu executare.

Din perspectiva PSD, aceste ipoteze de lucru ne conduc la patru variabile (A-D), fiecare putând înregistra câte trei valori (1-3), după cum urmează:

Variabila A: Rezultatul votului din 26 mai

A1 – peste 33% - ceea ce ar fi un rezultat acceptabil, raportat la rezultatul din noiembrie 2016 (45%), dar şi la condiţiile politice actuale (erodarea puternică determinată de guvernarea complicată din ultimii doi ani);

A2 – între 28% şi 32% - ceea ce ar fi un rezultat slab pentru PSD;

A3 – sub 27% - un rezultat foarte slab pentru PSD.

Variabila B: Clasamentul în rândul partidelor, separat de procentul obţinut

B1 – PSD - primul clasat – rezultat bun;

B2 – PSD la egalitate cu un alt partid (posibil PNL) – rezultat slab;

B3 – PSD pe locul doi (posibil după PNL) – rezultat foarte slab.

Variabila C: Referendumul pe justiţie

C1 – Referendumul nu este validat, iar numărul celor care au votat DA este comparabil cu al celor care au votat NU – situaţie puţin probabilă, dar ideală pentru PSD;

C2 – Referendumul nu este validat, dar numărul celor care au votat DA este semnificativ mai mare faţă de numărul celor care au votat NU – situaţie probabilă şi nu foarte bună pentru PSD;

C3 – Referendumul este validat, iar numărul celor care au votat DA este semnificativ mai mare faţă de numărul celor care au votat NU – situaţie probabilă şi catastrofală pentru PSD.

Variabila D: Decizia ICCJ în procesul penal al lui Liviu Dragnea

D1 – Liviu Dragnea este achitat – varianta ideală pentru şeful PSD, mai ales în condiţiile în care în prima instanţă a fost condamnat la 3 ani şi 6 luni cu executare.

D2 – Decizia se amână – variantă acceptabilă pentru şeful PSD.

D3 – Liviu Dragnea este condamnat – situaţie catastrofală pentru un partid politic aflat la guvernare.

Prin urmare, am trecut în revistă, într-o manieră sintetică, principalele variante posibile pe care le putem avea până la finalul zilei de 27 mai 2019. De asemenea, plec de la ideea că PSD-ul (şi implicit Liviu Dragnea) ar fi avantajat dacă cele patru variabile A-D ar ocupa valorile 1, adică:

Citiţi continuarea pe ziare.com

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite