Propaganda Budapestei face diferența între percepțiile strategice ale românilor și maghiarilor

Foto: Maghiari din Ţinutul Secuiesc cu steagul Ungariei şi cel al secuilor, pregătindu-se de celebrarea Zilei Maghiarilor. Sursa Reuters. 

Continuăm să cercetăm aici ceea ce am numit adevărata propagandă „pro-rusă” din România despre care nimeni nu vrea să vorbească. Mai concret, cum minoritatea maghiară din România a devenit dependentă de propaganda „pro-rusă” de la Budapesta a lui Viktor Orban (aici și aici).

Sondaj din 2022

Deși lucrurile s-au mai schimbat din 2022 până astăzi, atunci percepția maghiarilor din România despre războiul din Ucraina era semnificativ diferită față de cea a românilor, iar acest lucru se datorează propagandei de la Budapesta, spun chiar experții maghiari într-un articol bazat pe un studiu întreprins pe maghiarii din România în anul 2022. Acest articol prezintă rezultatele unui sondaj care nu a fost făcut public la momentul respectiv de teama reacțiilor din presa din România, care fusese critică la reacția intolerantă a unor maghiari din Ditrău față de câțiva imigranți srilankezi.

Totuși, datele studiului au fost interpretate un an mai târziu, în 2023, de un cercetător, Tibor Toró, într-o conferință online. Iată ce se spune în analiza studiului din articolul Teletex: „Rezultatele măsurătorilor realizate de oamenii de știință sociologi arată că opinia publică românească este dominată de atitudini pro-occidentale, însă mesajele populiste și conținutul anti-occidental generat artificial câștigă teren în rândul maghiarilor din Transilvania. Românii au încredere în UE, în Occident și în Statele Unite; maghiarii din Transilvania au încredere în Viktor Orbán și în guvernul Fidesz. Comunicarea privind războiul a fost complet dominată de mass-media publică maghiară și de panourile distribuite de politicienii guvernului maghiar.”. Iată, în mod explicit, cum propaganda de la Budapesta afectează în mod hotărâtor percepția maghiarilor din România pe anumite teme-cheie.

Iată mai jos un exemplu al acestor diferențe. La întrebarea despre ce ar trebui România să facă în cazul războiului declanșat de Rusia în Ucraina, 51% dintre români au spus că România ar trebui să păstreze o poziție echilibrată și față de Ucraina și față de Rusia. Pe de cealaltă parte, 86% dintre maghiarii transilvăneni doreau această poziționare echidistantă și 90% dintre secui. 45% dintre români doreau o abordare a României favorabilă față de Ucraina, în schimb doar 10% dintre maghiarii ardeleni doreau aceasta și doar 6% dintre secui. Iată, cât se poate de explicite, rezultatele propagandei lui Viktor Orban.

Sursa: Tibor Toró și Transtelex

O altă întrebare fundamentală a fost pe cine consideră drept răspunzători pentru izbucnirea războiului din Ucraina. Dacă 74% dintre români au considerat Rusia responsabilă pentru război, doar 37% dintre maghiarii ardeleni și doar 25% dintre secui au considerat Rusia vinovată de începerea războiului. Pe de cealaltă parte, 44% dintre maghiarii ardeleni și 53% dintre secui consideră că țările occidentale și Ucraina sunt mai vinovate pentru începerea războiului, pentru că ele au provocat Rusia prin dorința Ucrainei de apropiere de NATO. Doar 16% dintre români au fost de acord cu această opțiune.

Sursa: Tibor Toró, YouTube

Pe o scară de la 1 la 10, unde 10 însemna „pe deplin responsabil”, în tabelul de mai jos se poate vedea cum în timp ce românii îl considerau responsabil pe Vladimir Putin cu 9,5 (din maximum 10) și pe Federația Rusă cu 8,4, maghiarii ardeleni îi considerau responsabili pe aceștia cu 7,6 și 7,4, în timp ce creditau SUA, Ucraina și pe Joe Biden cu valori aproape similare de vină. Mai mult, în cazul secuilor, aceștia considerau SUA mai responsabile de izbucnirea războiului (7,2) decât Federația Rusă (7,0), în timp ce Joe Biden era considerat la fel de vinovat ca Federația Rusă (tot 7,0). Valorile românilor la plasarea responsabilității izbucnirii războiului pe lideri sau organizații occidentale sunt între cifra 2 și 4 (din maximum 10), în timp ce maghiarii din România plasează vina pentru război pe acestea la valori între 5 și 7,2. Din nou, impactul hotărâtor al propagandei de la Budapesta este lesne vizibil.

Sursa: Tibor Toró și Transtelex

Concluziile studiului erau că: „Există o ruptură clară între opiniile și atitudinile românilor și ale maghiarilor din Transilvania (în special din Ținutul Secuiesc); opinia maghiarilor din Transilvania este în concordanță cu poziția oficială a Ungariei; în unele cazuri (de exemplu, în ceea ce privește responsabilitatea pentru izbucnirea războiului), aceasta depășește această poziție, iar agenda și cadrul de interpretare al unor produse media de dreapta mai radicală sunt publicate.”

Un alt indicator îngrijorător este reprezentat de gradul de încredere al maghiarilor din România în diferite personalități sau instituții. În tabelul de mai jos, Viktor Orban beneficiază de încrederea a 80% dintre maghiarii din România, iar guvernul Fidesz are 79% încredere. UDMR și liderul acestuia, Kelemen Hunor, urmează departe la 64% și 61%, în timp ce NATO și UE au 40% și 39% încredere. Încrederea în instituțiile Statului Român este mult mai scăzută, dar acesta este un fenomen obișnuit în întregul societății românești. Dacă încrederea maghiarilor din România în guvernul României și în președinte este aproape similar de scăzută ca la întreaga societate românească, diferența o face încrederea mult mai scăzută a maghiarilor în NATO (40% la maghiari față de 55,4% la nivelul întregii Românii) și în Armata României (29%) față de cea a românilor (70,4%).

Încrederea maghiarilor din România în diferite persoane și instituții. Sursa: Tibor Toró și Transtelex

Încrederea la nivel național a cetățenilor români în diferite instituții. Sursa: INSCOP

În finalul interpretării studiului, Tibor Toró a înaintat trei ipoteze – concluzii ce susțin și analiza noastră în privința dependenței totale a comunității maghiare din România față de propaganda, mesajele, politica și politicile lui Viktor Orban, dar și unele implicații ale acestei dependențe:

„1. Ca urmare a aderării la spațiul media transfrontalier și a mulțumirii pe care o simt față de Orbán, Fidesz a reușit să-i cucerească pe maghiarii ardeleni, care acceptă necritic interpretarea Fidesz a realității.

2. Ungaria și-a exportat discursul de securitizare în diverse situații, mobilizând politic maghiarii peste graniță. În acest proces, a eliminat elitele politice și culturale locale, precum și mass-media.

3. Cu interpretarea sa specifică a realității, Fidesz a rescris radical atitudinea politică și încrederea maghiarilor transilvăneni față de Occident, instituțiile internaționale și mainstream, distanțandu-i astfel de consensul de modernizare din România.”

Sondaj din 2024

Un alt sondaj care cuprinde indicatori de interes pentru analiza de față a apărut în 2024 și se numește în traducere „Securitate și prosperitate 2024. Atitudini publice legate de situația geopolitică, imigrație și politică. România și maghiarii ardeleni. Februarie-aprilie 2024”, realizat de Institutul Bálványos  și dat publicității pe 6 mai 2024. (Sursa: Kiss Tamás, Toró Tibor, „Biztonság és jólét 2024. A geopolitikai helyzettel, bevándorlással és politikával kapcsolatos lakossági attitűdök. Románia és erdélyi magyarok. 2024. február-április” (Securitate și prosperitate 2024. Atitudini publice legate de situația geopolitică, imigrație și politică. România și maghiarii ardeleni. Februarie-aprilie 2024), Institutul Bálványos, Cluj-Napoca, 2024.)

Primul grafic pe care dorim să îl semnalăm se referă la atitudinea românilor și a maghiarilor din România față de războiul din Ucraina. Înainte de orice, se observă o oboseală în privința acestui conflict, atât din partea comunității românești, cât și a celei maghiare, prin creșterea foarte mare a numărului celor care nu vor sau nu știu să răspundă la întrebare în 2024 față de 2022 (segmentul colorat în gri). Întrebarea se referea la cine este considerat ca fiind vinovat pentru izbucnirea conflictului armat din Ucraina. Cu albastru sunt cei care au răspuns că Rusia este vinovată pentru că a atacat un stat independent, cu portocaliu sunt cei care au răspuns că vina este a Ucrainei și a țărilor occidentale, care au apropiat Ucraina prea mult de NATO. Se poate observa cum și 2022, dar și în 2024, maghiarii ardeleni și secuii care cred că vinovate sunt Ucraina și țările occidentale sunt nu numai majoritari în comunitățile lor, dar sunt și de peste 2 ori mai mulți procentual decât românii care cred aceste lucruri. Se poate observa din nou influența propagandei pro-ruse de la Budapesta, aceeași care fusese observată că a influențat percepția maghiarilor din România și în sondajul precedent, din 2022, oglindit mai sus. Percepțiile maghiarilor din România despre războiul din Ucraina sunt în continuare reflecția perfectă a propagandei pro-ruse de la Budapesta a lui Viktor Orban și sunt diametral opuse față de percepțiile comunității românești.

Sursa grafic: Kiss Tamás, Toró Tibor, op. cit., p. 4.

Un alt grafic ne arată cum procentul românilor care în mod complet sau mai degrabă ar dori ca Ucraina să adere la UE a crescut din 2022 până în 2024 de la 28% la 44%. În schimb, sub înrâurirea propagandei lui Viktor Orban, acceptul maghiarilor ardeleni pentru o astfel de aderare a Ucrainei, la 22% în 2022 (similar cu procentul românilor de atunci), nu numai că nu a crescut, ca în cazul românilor, ci a scăzut la 11%. Acceptul secuilor a scăzut și el de la 19% în 2022 la 12% în 2024. Iată cum, pornind de la cifre apropiate de acceptare în 2022 ale celor 3 comunități, percepțiile lor au luat căi total diferite sub influența diferintelor narațiuni pe care le urmăresc – comunitatea secuilor și cea a maghiarilor ardeleni, sub influența propagandei de la Budapesta, s-a conformat narațiunilor acesteia și refuză tot mai mult aderarea Ucrainei la UE, în timp ce comunitatea românilor, conectată la narațiuni pro-occidentale, ar accepta tot mai mult o astfel de potențială aderare a Ucrainei. În ciuda faptului că Ucraina a continuat unele tratamente discriminatorii, intolerante și de îngrădire a unor drepturi fundamentale religioase, educaționale și politice ale românilor din Ucraina.

Sursa grafic: Kiss Tamás, Toró Tibor, op. cit., p. 6.

În privința aderării Ucrainei la NATO, avem același proces: procentul românilor care ar fi de acord a crescut de la 11% în 2022 la 43% în 2024, procentul maghiarilor ardeleni care ar fi de acord a scăzut de la 21% în 2022 la 12% în 2024, iar al secuilor a scăzut de la 20% la 12%. Este interesant cum în 2022 procentual mai mulți maghiari și secui decât români erau de acord ca Ucraina să adere la NATO, în 2024 situația este cu mult invers. Din nou, propaganda guvernului de la Budapesta s-a asigurat că maghiarii din România nu vor urma trendul comunității românești, ci că vor urma trendul impus de propaganda lui Viktor Orban. Și cifrele arată că au reușit și pe această narațiune.

Sursa grafic: Kiss Tamás, Toró Tibor, op. cit., p. 7.

Atunci când au avut de ales între două afirmații contrare (cu verde, NATO și UE trebuie să nu mai ajute Ucraina, iar cu roșu NATO și UE ar trebui să facă tot ce pot ca să ajute Ucraina), se observă din nou o diferență semnificativă între comunitatea românească și cea maghiară. Dar, mai mult decât atât, se observă o diferență semnificativă și raportat la anul 2022 – procentul românilor care nu vor ca NATO și UE să ajute Ucraina a crescut în mod dramatic de la 2% în 2022 la 39% în 2024. Probabil că tratamentele incorecte continue ale guvernului de la Kiev la adresa minoritarilor români, menționate și mai devreme, dar și situația economică tot mai grea din România, importul neloial de cereale ucrainene care au falimentat fermieri români, plus oboseala cauzață de război au influențat această percepție. Dacă la români procentul celor care nu mai vor ca NATO și UE să ajute Ucraina este de 39%, procentul maghiarilor ardeleni și al secuilor este de 75% și 78%, adică dublu.

Sursa grafic: Kiss Tamás, Toró Tibor, op. cit., p. 8.

Acceptarea refugiaților de război și aportul imigranților la dezvoltarea României se încadrează și ele în aceleași direcții de mai sus și se observă aceleași diferențe între români și maghiari. Iată mai jos percepția negativă (albastru), neutră (gri) sau pozitivă (portocaliu) raportat la aportul imigranților la dezvoltarea României.

Sursa grafic: Kiss Tamás, Toró Tibor, op. cit., p. 15.

Influențele discursului anti-imigrație al lui Viktor Orban, observat și de autorii sondajului din 2020 citat mai devreme, se pot observa și în 2024 la populația maghiară din România. Dar, în același timp, la aceste procentaje au contribuit și realitățile de care nu putem face abstracție, aici referindu-ne la adevăratele crize generate de migrație în țările occidentale care au încurajat ideologic multiculturalismul și imigrația în masă. Țările nordice sunt exasperate de crima organizată generată de migranții din Suedia, Germania suspenda Schengen pentru o perioadă de timp pentru a stopa migranții ilegali și răspândirea „terorismului islamist” ș.a.m.d.

Graficul de mai jos este din nou emblematic pentru evoluția percepțiilor comunității maghiare din România, sub influența propagandei lui Viktor Orban, și cea a comunității românești, care merg în direcții diametral opuse. Pe toate categoriile din sondaj, crește distanța socială a comunității maghiare (cu albastru) care nu vrea să aibă vecin imigrant, musulman, rrom sau din alte categorii, în timp ce distanța socială scade sau rămâne la același nivel în cazul României pe ansamblu (cu portocaliu). Se poate urmări evoluția față de sondajul din 2020 menționat de noi și mai sus. În 2020, pe toate aceste dimensiuni, comunitatea maghiară din România era mult mai apropiată de percepțiile românilor decât este astăzi. Aici, totuși, în afară de propaganda lui Vikor Orban, trebuie să luăm în calcul și dorința de conservare care apare în mod natural mai mult în cadrul unei minorități decât în cadrul unei majorități, care nu se simte amenințată la fel de repede.

Sursa grafic: Kiss Tamás, Toró Tibor, op. cit., p. 17.

Propaganda lui Viktor Orban, anti-NATO și anti-UE, afectează și încrederea în UE sau în NATO a comunității maghiare din România, după cum se vede mai jos. Românii au aproape de 2 ori mai multă încredere în NATO și UE decât maghiarii din România. Încrederea în guvern sau în parlament este la fel de mică, în schimb maghiarii din România au o încredere mult mai mare în aleșii lor locali decât românii (70% vs. 27%).

Sursa grafic: Kiss Tamás, Toró Tibor, op. cit., p. 18.

Din graficul următor se vede evoluția încrederii maghiarilor din România în UE, care a scăzut constant pe măsură ce comunitatea maghiară din România a devenit tot mai dependentă de propaganda de la Budapesta, așa cum arătam și într-un grafic precedent.

Sursa grafic: Kiss Tamás, Toró Tibor, op. cit., p. 18.

Se poate vedea din toate aceste grafice cum, așa cum spun experții citați de noi, crește prăpastia dintre comunitatea maghiară din România și români. Iar aceiași experți arată că principala forță din spatele acestei schimbări o reprezintă propaganda de la Budapesta, care prin acapararea completă a spațiului mediatic de limba maghiară din România își transmite neîngrădit narațiunile preferate. Iar aceste narațiuni schimbă constant percepția populației maghiare din România pe mai multe dimensiuni, așa cum se vede din graficele de mai sus.

Mai departe vom trata pericolele ce se nasc din această dependență a maghiarilor din România de propaganda de la Budapesta, pericole identificate atât de noi, cât și de experți maghiari.

(va urma)

Matei Blănaru este expert LARICS și doctorand al Universității din București.