Probleme grele pentru bugetul pe 2024

Euforie în tabăra guvernamentală. Azi va fi votat bugetul pe 2024 fără probleme, având în vedere majoritatea parlamentară ultrasuficientă.

Cum opoziţia nu are numărul de parlamentari necesar pentru contestație la CCR, bugetul va merge la promulgare la preşedintele Iohannis. Bugetul nu are avizul CSAT, obligatoriu, şi nici nu a alocat 2,5% pentru Apărare. Dar nu văd ca preşedintele Iohannis să aibă curajul să lase pensionarii fără creşterea de 13% la pensii, începând cu 1 ianuarie. Aşa că, dacă nu intervine nimic special, vom avea bugetul publicat în MOf până de revelion.

Problemele încep cu punerea în practică a legii bugetului de stat.

Problemele ridicate de sistemul de e-facturare

Firmele mici, IMM-uri, PFA-uri, micii meseriaşi, deşi au firme, nu cred să facă faţă complicaţiilor informatice presupuse de procesul de e-facturare. Şi au posibilitatea trecerii la negru. Adică prestaţii fără acte şi facturi, cu bani cash. E valabil şi pentru buticarii din mediul rural şi urbanul mic, pentru cei cu mici magazine care nu rulează zilnic sume mari de bani, dar sunt foarte mulţi. Cu scuza, în cazul că sunt prinşi, că nu ştiu să manevreze sistemele informatice presupuse de e-facturare. Alții își vor suspenda activitatea firmelor, urmând să presteze la negru. La ce procente din PIB se va ridica această evoluţie spre zona gri a economiei, nu se ştie încă.

Şi mai grav. Specialişti în informatică spus că sistemele ANAF nu sunt pregătite să facă faţă unui noian de milioane de facturi pe zi, adunate din toată ţara. N-au fost făcute pilotări, testări, să se vadă cum rezistă aceste sisteme informatice. Avem experienţa de la cardurile de sănătate, când sistemul s-a blocat la început săptămâni întregi, şi acum se blochează, uneori, zile întregi.

Iată ce spun specialiştii. Ruxandra Jianu, consultant fiscal al casei de avocatură Biriș Goran, spune că implementarea sistemului RO e-Factura va fi un test de anduranță pentru serverele ANAF, sisteme care au întâmpinat deja dificultăți în gestionarea unui număr mare de cereri din partea contribuabililor.

Doamna Jianu consideră că această problemă va pune o piedică contribuabililor de bună credință să își realizeze plățile, un lucru care va îngreuna procesul de facturare și nu va aduce nici beneficii în ceea ce privește încasările la buget.

„Serverele ANAF probabil că nu vor fi pregătite să primească numărul imens de facturi de la contribuabili. Spre exemplu, anul trecut au existat contribuabili care au primit mesaj de la ANAF că urmează să fie blocați pe server (deci orice informație primită de ANAF de la aceștia ar fi fost văzută drept spam). După discuții nenumărate cu specialiștii IT din cadrul ANAF, s-a descoperit că serverele ANAF erau setate să primească un anumit număr de facturi pe minut sau pe oră”, declară dna Jianu.

Nu este clar dacă ANAF a fost pregătit, a făcut simulări şi pilotări pentru e-facturare. Sau s-a mers pe ideea lasă, vedem noi, ne descurcăm în vreun fel.

Consliul Fiscal avertizează: veniturile sunt supraevaluate

Consiliul Fiscal avertizează că veniturile din bugetul pe anul 2024 sunt supraestimate cu 19 miliarde lei, deoarece sunt luate în calcul venituri ipotetice provenite din ameliorarea colectării și digitalizarea ANAF. Nu se ştie dacă aceste venituri se vor şi realiza.

În acelaşi timp, cheltuielile vor fi cu 4,5 miliarde lei mai mari decât cele estimate. Această situaţie ne va duce in 2024 la un deficit bugetar de 6,4% din PIB, mult peste estimarea guvernului de 5% din PIB.

Este exclus ca UE să admită un astfel de deficit pentru România, când așteptarea este să revenim la deficitul de 3% din PIB, prevăzut de Tratatul de la Maastricht, şi în situaţia în care România se află oricum în procedura de deficit excesiv declanşat de CE.

Fără banii de la CE deficitul va exploda, şi nu este clar dacă investitorii vor mai avea curaj să împrumute România, când deja şi acum plătim dobânzi de 7-9% pe an. Am trăit experimentul acesta în 2010, n-ar fi cazul să-l uităm aşa de repede.

Consiliul Fiscal mai afirmă că impactul noii legi a pensiilor pe termen imediat și mediu este sever și mărește deficitul mult, fiind vorba de cheltuieli permanente.

Consiliul Fiscal:

„Corecția deficitului trebuie făcută, în principal, pe partea de venituri. Într-un stat al UE cu venituri fiscale extrem de joase, cca. 27% din PIB, când media, în UE, este de peste 40% din PIB, cu subfinanțare masivă și cronică a educației și sănătății publice, cu evaziune fiscală și evitare a plații taxelor și impozitelor aproape instituționalizate, cu un decalaj la colectarea de TVA de peste 36% față de media din UE de cca. 5%, aceasta este alternativa de bun-simț, logică.

România trebuie să cheltuiască mai eficient și de aceea sunt necesare spending reviews, cum se fac în OCDE. Pentru 2023 au fost elaborate asemenea analize pentru sănătate și educație”.

Şi Consiliul Fiscal evită să spună că în ţările din UE unde colectarea este de 40% din PIB funcţionează conformarea voluntară la plata taxelor şi impozitelor. La noi, nu funcţionează. De ce? Este necesară o analiză specializată pe această întrebare. Răspunsul cel mai la îndemână este că statul român nu face ce trebuie cu banii contribuabililor, de aceea aceştia nu se înghesuie să-şi plătească dările către stat. Exemplele cunoscute de corupţie şi furturi din bugetul de stat sunt, din păcate, doar vârful aisbergului.

Premierul Ciolacu este conştient de cheltuirea aiurea a banilor din buget, când la investire a declarat: „fără criterii de performanţă, banii se duc ca apa în nisip”. I-a mai trasat sarcina ministrului de la Educaţie să pună criterii de performanţă la acordarea măririlor de salarii la profesori, dar totul rămâne la nivel de vorbe. Banii tot în nisip se duc.

Vorbele frumoase şi spumoase din parlament venite de la premier şi parlamentarii puterii rămân, până la urmă, vise exotice.

Se pare că nici guvernul, nici coaliţia de guvernare, nici preşedintele Iohannis nu iau în calcul riscul că România să rămână şi fără banii europeni şi fără capacitatea de a se împrumuta. Grav, pentru că trezirea din visele exotice va fi extrem de dureroasă.