Premierul Ciolacu speră s-o păcălească pe Ursula von der Leyen cu vrăjeli dâmboviţene. Speră degeaba

Şi Ciolacu şi Iohannis şi mai toată conducerea României trăiesc în „wishfull tinking”. Şi presupun că toţi ceilalţi se lasă păcăliţi, pentru că sunt „proşti”. La CE nu merg astfel de presupuneri, totul se bazează pe acte şi documente.

Spune azi premierul Ciolacu:

„în spiritul solidarității europene, sunt absolut convins și există semnale în acest sens după prezenţa celor 3 miniştri la Bruxelles că şi CE va recunoște eforturile financiare deosebite făcute de noi în acest an pentru susținerea Ucrainei şi Republicii Moldova”.

Nu cred că deficitul enorm, de 37 de miliarde de euro, după 7 luni, vine din ajutoarele acordate Ucrainei şi Republicii Moldova. Oricum, va trebui să prezinte documente în acest sens, fără vrăjeli şi speculaţii, că nu-i păcăleşte pe cei de la Bruxelles. Ajutoarele acestea de ce n-au fost planificate în proiectul de buget pe 2023? Doar se ştia că situaţiile din  Ucraina şi Republica Moldova vor necesita ajutoare din partea României. Ele puteau fi prevăzute în bugetele Ministerului Apărării,  al Energiei şi la alte ministere. Dacă n-au fost prevăzute, de vină este ministrul Câciu, nu CE.

Suma  de 2,5% din PIB pentru Armată este o altă gogoriţă. Decizia fusese luată încă de anul trecut,  în contextul războiului din Ucraina. În mod sigur a fost trecută şi în bugetul pe 2023, şi suma nu a fost depăşită, în contextul în care a fost anulat contractul pentru corvete. De unde prostiile astea? Adică ce scrie în buget înseamnă deficit bugetar?

Dacă apăreau cheltuieli neprevăzute se încadrau la deficit bugetar. Cele prevăzute în buget nu se pot încadra la deficit, doar dacă bugetul a fost prost scris. Dar asta nu este vina CE!

CE cere guvernului legile privind reforma pensiilor, a pensiilor speciale, a salarizării, a echilibrării bugetului. Marcel Boloș, ministru de Finanţe, spune că este imposibil aşa ceva. Dacă este imposibil, tot imposibilă este şi venirea tranşelor 3 şi 4 din PNRR, care au jaloane de îndeplinit exact cele enumerate.

Toată lumea ştie că două sunt cauzele pentru care avem deficit bugetar: încasările au fost supraevaluate, iar cheltuielile subdimensionate. Aşa se întâmplă în România de ani de zile.

Iată cum explică situaţia Adrian Rădulescu, fost director în BNR, actualmente consilierul lui Mugur Isărescu.

„Noul guvern, instalat după alegeri, în anul 2017, a continuat în forţă generozitatea fiscală, prin aplicarea complet iraţională a aşa-zisei teorii „wage-led growth” – o prostie absolut monumentală, care a devenit punctul culminant, momentul rupturii totale a echilibrului bugetar, după care bugetul a mers dintr-o cârpeală într-alta”.

„Până am ajuns, azi, într-o situaţie deosebit de critică: stocul datoriei publice a trecut de 50 la sută, deficitul din 2023 este de 6 la sută din PIB şi creşte precum Făt Frumos, PNRR riscă să devină cea mai formidabilă oportunitate – ratată. Remedierea situaţiei nu poate să întârzie, iar magnitudinea problemelor obligă la un ansamblu serios de măsuri”.

Aceasta este explicaţia, venită de la specialişti, nu de la amatori precum Ciolacu, Boloș sau Câciu. Dar guvernanţii noştri nu se uită la ce spun specialiştii, pentru că ei se cred mai deştepţi decât toată lumea.

Cu atât mai mult CE are specialişti care monitorizează de multă vreme situaţia fiscal-bugetară a României, şi ştiu despre ce e vorba. Cheltuielile cu salariile bugetarilor, care cresc mereu în ciuda absenţei resurselor, bazate pe împrumuturi care au trecut de 50% din PIB.

Ratele şi dobânzile la aceste împrumuturi adâncesc deficitul bugetar, pentru acoperirea căruia statul trebuie să împrumute sume tot mai mari, şi tot aşa. Efectul de bulgăre de zăpadă, care a dus Grecia în colaps. Noi avem şi experienţa anilor 2009-2010, când România devenise nefinanțabilă. N-am învăţat nimic. La noi primează interesele clientelei politice şi cele electorale. Că ţara intră în prăpastie, nu are cine să înţeleagă.

Acum suntem la momentul adevărului. CE respinge măsurile de faţadă anunţate de executiv, care nu acoperă nici pe departe deficitul bugetar. Şi cere măsuri decisive, cu impact bugetar fundamentat cu acte şi calcule, nu din gură.

Dacă CE se declară nemulţumită şi după vizita premierului Ciolacu la Ursula von der Leyen, există riscul ca agenţiile de rating să degradeze România la „junk state”. Aşa ne avertizează specialiştii, cei pe care Ciolacu şi guvernul nu îi ascultă. Oricum, România este la BBB-, doar o clasă deasupra ultimei categorii, „junk”, nerecomandată investiţiilor.

Tot Adrian Rădulescu descrie ce s-ar întâmpla în acest caz:

„ratarea PNRR (unde pensiile speciale sunt un punct deosebit de sensibil) şi creşterea în continuare a deficitului public vor închide pieţele financiare pentru ţara noastră”. („junk state”)

“Atunci, deficitul va fi acoperit aşa cum o fac ţările-paria: prin scăderea brutală a consumului, creşterea la cer a impozitelor, recesiune economică drastică şi de durată, deprecierea monedei naţionale. Nu suntem acolo. Încă. Este timp pentru un program raţional şi comprehensiv de restabilire a viabilităţii bugetului”.

Premierul Ciolacu a amânat, iarăşi, asumarea răspunderii pe legea echilibrării fiscal-bugetare, pentru 15 septembrie. Dacă legea nu mulţumeşte CE, adio banii din PNRR!

Sper ca premierul şi conducerea Coaliţiei de guvernare, preşedintele Iohannis, să  înțeleagă, până la urmă,   aceste realităţi.

LE

„Este de competența României să decidă cu privire la măsurile specifice care urmează să fie puse în aplicare pentru a atinge țintele de deficit”, subliniază purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, pentru publicatia Economedia