Perspectiva „conflictului înghețat” în Ucraina

0
0

Este scenariul despre care vorbește Secretarul General al NATO, estimând că este posibil ca asta să fie soluția la care să apeleze strategii ruși pentru a  pregăti o ofensivă majoră în  primăvară. Războiul, spunea el într-o intervenție video la o conferință organizată de „Financial Times”,  va intra astfel într-o fază mai calmăm în orice caz cu mai puține atacuri devastatoare ca acum.

image

Este posibil? Este plauzibil?

Cu siguranță că este un scenariu mereu posibil din partea planificatorilor de la Kremlin care pot lua în calcul „înghețarea” conflictului, formulă aplicată cu succes în mai multe zone unde, din provizorie, prezența armatelor rusești s-a transformat într-o permanență și, practic, a scos de sub controlul unor state regiuni care, de facto, sunt puse sub controlul Rusiei, exemplul Transnistriei fiind cel mai aproape de noi și mai ușor de înțeles. Semnalul pe care au vrut și au reușit să-l transmită rușii nu este numai de ordin militar ci, poate în primul rând, este unul politic și ține de incapacitatea statelor atacate de a restaura controlul și suveranitatea națională pe teritoriile ocupate. Și asta, argumentează rușii, se datorează faptului că populația rusofonă din regiunile respective este un bloc unitar care se comportă ca atare. În consecință, spun cei de la Kremlin, chiar dacă regiunile respective s-ar reîntoarce vreodată în vechile structuri administrative ale statului național din care au făcut parte, asta s-ar putea face doar dacă s-ar negocia un super-statut de autonomie care, de facto, să fie aproape echivalent cu o independență cvasi-totală. Ceea ce, evident, va distruge în mod real, în mare măsură, capacitatea statului respectiv de a-și formula o politică unitară și coerentă.

image

Aceasta este cea mai importantă dintre consecințele instaurării în teren a situației de „conflict înghețat” și acestea sunt motivele pentru care este considerat, pe baza lecțiilor practice oferite de Rusia, drept o formă de conflict  care prelungește și adâncește consecințele fazei „calde” a războiului, extinzându-l, sub această formă insidioasă, către toate teritorii învecinate și otrăvind pe termen lung viața națiunilor de acolo.

De aici, vorbind despre viitor, apare întrebarea privind modul în care se va ajunge la pace. Nu pacea a în sine, căci asta este deja o chestiune care ține de viitorul îndepărtat, ci principiile care vor fi acceptabile, ca garanții de ambele părți, pentru a începe tatonările necesare ca primă etapă introductivă la negocierile propriu-zise. În cadrul acestora, discuția esențială, exact ca în cazul acordurilor de la Minsk, va fi situația teritoriilor cu majoritate de populație rusă și care se află acum în stare de război cu cealaltă parte a populației ucrainene. Mai ales că nimeni nu crede că pacea aceea din viitor va putea însemna o stingere a tensiunilor căci, spunea Secretarul General al NATO „este nevoie să înțelegem că sfârșitul acestui război nu înseamnă întoarcerea unei relații bune sau de relații normale cu Rusia. Trebuie să fim pregătiți pentru o relație complicată pe termen lung cu Rusia”. De aici și preocuparea NATO pentru perspectiva apariției unui nou „conflict înghețat” cuprinzând toate teritoriile deja proclamate ca anexate de Rusia, ceea ce ar face ca, aproape automat, rezultatul negocierii pe tema Ucrainei să fie extins și la toate zonele unde Rusia a instalat deja „conflicte înghețate”.

image

Pe de altă parte, scenariul deblocării totale a „conflictelor înghețate” se poate închipui fie în condițiile înfrângerii tușilor și, ca atare, a obligației lor de a accepta o retragere din aceste teritorii cu „ocupație incertă”, fie datorită unei presiuni internaționale extrem de mari și constante, diplomatice și economice, la care să participe China și India, destabilizând complet relațiile internaționale ale Rusiei. Posibil doar în contextul în care Statele membre NATO și UE ar avea o atitudine fermă și absolut unitară față de Rusia.

Este posibil? Este credibil? Vom vedea. Deocamdată, tot scenariul se desfășoară în condițiile unei ierni care devine din ce în ce mai greu de suportat pentru populația din Ucraina și asta poate fi declanșatorul unei crize incontrolabile, cea a migrației spre vest. Cine profită? Răspunsul este evident. Și atunci, cine va defini „garanții de securitate” care să fie oferite Rusiei, cum cere Macron? 

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite