Pentru a fi credibil, premierul Ciolacu trebuie să oprească „debandada” bugetară începând cu marii datornici

Am trăit s-o văd şi pe asta! Un premier socialist, Marcel Ciolacu, îşi propune să oprească debandada bugetară creată de trei premieri PNL-isti, zişi de „dreapta”: Orban, Cîțu şi Ciucă. E drept, presat de UE cu pierderea banilor din PNRR şi de riscul intrării României în categoria „junk state”.

Există şi altă variantă?

Adevărul este că în situaţia de criză în care se află România nu exista altă soluţie. Ori la bal, ori la spital! După discuţia de la Atena cu Ursula von der Leyen, premierul a aflat că nu va exista îndurare la nivelul CE faţă de deficitul bugetar al României. Şi că CE nu este interesată de cum se va atinge acest obiectiv. Să facă ce vrea, dar deficitul să nu treacă de 5% din PIB.

Urgenţa şi necesitatea astupării găurii bugetare nu se putea face prin discuţii nesfârşite în parlament. O situaţie de criză se tratează cu măsuri de criză, chiar dacă mai puţin democratice. Şi Constituţia prevede la art 53 astfel de situaţii.

Ciolacu este categoric când declară:

„Nu mai putem continua așa! Miliarde de euro ajung în buzunarele unor șmecheri sau sunt risipite cu instituții care se calcă pe picioare în loc să fie folosite pentru drumuri, spitale și școli. S-a terminat. Discuţiile din ultimele săptămâni au arătat clar că avem nevoie de reforme profunde”

„Trebuie să separăm apele și românii să vadă cine vrea cu adevărat să facă reforme și să ducă această țară înainte și cine se opune și luptă pentru privilegii și pentru bogaţi. Eu cred că aceasta este calea și vă anunţ că voi merge înainte cu fermitate”.

„Vreau să vă spun foarte clar că nu voi ceda un milimetru indiferent de presiunile celor din sistem. Voi merge până la capăt cu echipa guvernamentală pentru a tăia risipa și pentru ca toți să plătească ceea ce se cuvine în această țară”.

Conducerea liberală a fost de acord să-i dea mâna liberă lui Ciolacu, să facă ce vrea. O confirmă purtătorul de cuvânt, Ionuţ Stroe, că decizia a fost luată în coaliţie. Că liberalii au fost luaţi prin surprindere o demonstrează declaraţia Alinei Gorghiu, ministrul Justiţiei:

”Pot să vă răspund în nume personal, că noi nu am avut şedinţa de Birou Politic Naţional: eu nu am ştiut de ideea de angajare a răspunderii. Dar cred că e mai puţin important că am ştiut sau nu”.

Că o astfel de iniţiativă importantă nu a trecut prin BPN naţional, nu e un lucru care să facă cinste liberalilor. În fine.

Ce legi vor fi trecute prin asumarea răspunderii

Ne-a spus Marcel Ciolacu la începutul şedinţei de guvern:

-Reforma aparatului de stat

-Măsurile de echilibrare fiscală

-Masuri  pentru combaterea evaziunii.

Au mai apărut în presă drafturi ale măsurilor preconizate de Ciolacu. De exemplu, regionalizarea principalelor deconcentrate: Direcţii Sanitare, Direcţii Agricole, Inspectorate Şcolare, etc. Numărul lor se va reduce de la 41 de judete la 8 regiuni, ceea ce este foarte bine. Depinde şi de numărul personalului care va ocupa aceste deconcentrate regionalizate şi în subordinea cui vor funcţiona.

Numărul ordonatorilor de credite, actualmente 16.000, va fi redus drastic. Condiţia să rămâi ordonator de credite este să ai minimum 50 de salariaţi, ceea ce a stârnit un val de indignare, că măsura desfiinţează 3/4 din instituţiile de cultură, muzee, teatre, etc. De fapt nu se desfiinţează, se comasează sub conducerea unică a unui ordonator de credite, care primeşte şi personalitate juridică.

Măsura cu reducerea numărului şefilor şi consilierilor este bună în plan moral, dar ineficientă în plan financiar. Se economiseşte o „linguriţă” din „miliardele de euro care ajung în buzunarele unor şmecheri”, ca să-l cităm pe Ciolacu. O picătură într-un ocean.

O altă măsură prevede impozitarea pe cifra de afaceri a marilor companii care nu îşi declară profitul. Trebuie să fii prost să crezi că o companie cu cifra de afaceri de miliarde de lei sau euro, nu face profit. Lucrează aşa, de dragul afacerii!

Ce va face premierul cu marii restanţieri la bugetul de stat?

Aici e aici. Nu trimiţi ANAF-ul să se lupte cu micile PFA-uri, microintreprinderi, ori cu băbuţele care vând pătrunjel în faţa porţii. Nu câştigi mai nimic la bugetul de stat.

Ziaristul Iancu Guda a făcut socotelile din evidenţele restanţierilor la ANAF, publicate pe site-ul acestuia. Iată ce a constatat:

-Sumele pe care ANAF le are de recuperat de la companii - sold la 30 iunie 2023: circa 70 miliarde lei.

-Top 1000 companii datornice au restanțe de 58,8 mld lei.

-18,7 miliarde lei provin de la 103 firme unde statul este acționar.

-In top 10 restanțieri,  6 sunt companii de stat care datorează în total 12,77 miliarde lei.

Problema lui Ciolacu este cum recuperează banii datoraţi statului de la aceste companii. Degeaba se lupta cu micii evazionişti, că nu va astupa gaura bugetară. Creezi un efect devastator pe micile afaceri, care riscă să dea faliment.

Ce arme are statul să-şi recupereze datoriile? Iată propunerile lui Iancu Guda

Procesul de executare silită, statul având proritate la masa credală.

Îmbunătățirea legii insolvenței pentru a eficientiza și urgenta recuperarea datoriilor.

Statul poate vinde o parte din aceste creanțe, cu procedură de licitație transparentă, și recuperează rapid banii.

Cu datornicii mari companii de stat, soluţiile sunt şi mai simple, nu necesită procese în justiţie. Statul, proprietar sau principal acţionar,  poate dispune privatizarea, totală sau parţială, a acestora, vinderea unor active, impunerea unor condiţii de eficienţă economică care dacă nu sunt îndeplinite compania se închide.

În zona administrativă statul are soluţia încetării acordării fondurilor de echilibrare primăriilor care nu sunt în stare să trăiască din propriile venituri. Nu este acceptabil să ai o primărie cu 50 de salariaţi, care deserveşte o comunitate de câteva sute de locuitori. Dacă nu se descurcă singure, să facă bine să se comaseze, două sau mai multe UAT-uri, astfel încât să-şi acopere din veniturile proprii cheltuielile de funcţionare. Nu să meargă cu mâna întinsă la guvern, adică la banii colectaţi de la restul cetăţenilor.

Să repetăm şi declaraţia unui specialist al BNR, Eugen Rădulescu, director, Direcţia stabilitate financiară, BNR:

"Cred că marea problemă pe care o avem în sistemul financiar, marea, imensa problemă, este deficitul public. Dacă reuşim să stăpânim deficitul public şi dacă reuşim să reducem deficitul public către nivelul de 3% în următorii vreo 2 ani aşa, asta ar ajuta enorm de mult”.

 „PNRR-ul în sine este o gură de oxigen formidabilă pentru economia noastră, dacă suntem în stare s-o fructificăm. Pentru că dacă nu o fructificăm pe aceasta, cred că ne va chema junk rate în următorii doi ani”.

Sunt suficiente motive ca premierul Ciolacu, dacă a înţeles situaţia dificilă în care se află România, să ia taurul de coarne şi să lupte cu marii debitori la bugetul de stat, nu cu PFA-uri şi microintreprinderi de la care nu va încasa mare lucru. Vom vedea în conţinutul legilor ce vor fi promovate prin asumarea răspunderii dacă a înţeles, ori ba!