Momentul Chinei? Putin în vizită la Xi, imediat după Trump

La doar patru zile după ce l-a primit pe Donald Trump, Xi Jinping îl întâmpină pe Vladimir Putin. Întâlnirile evidențiază rolul tot mai important al Beijingului într-un peisaj geopolitic fragmentat.

La ultima sa vizită în China, din august 2025, Xi l-a primit pe Putin ca pe ”un vechi prieten"

Oficial, vizita președintelui rus Vladimir Putin în China, care începe marți, și întâlnirea cu omologul său Xi Jinping au rolul de a marca cea de-a 25-a aniversare a Tratatului chino-rus de bună vecinătate și cooperare prietenească din 2001.

Însă momentul ales pentru deplasare, la doar câteva zile după vizita de stat a președintelui american Donald Trump la Beijing, este semnificativ și evidențiază poziția influentă a Chinei într-un peisaj geopolitic tot mai fragmentat și marcat de rivalități între marile puteri.

Ce include agenda summitului?

Temele așteptate includ chestiuni economice și comerciale bilaterale, precum și discuții privind afacerile internaționale și regionale.

Pe fondul izolării Moscovei de Occident în urma invaziei din Ucraina, China a devenit de departe cel mai mare partener comercial al Rusiei, furnizând mai mult de o treime din importurile acesteia și cumpărând peste un sfert din exporturile rusești.

Însă parteneriatul ar avea și dimensiuni militare. O investigație Reuters din iulie 2025 afirma că firme chineze ar fi folosit companii-paravan pentru a trimite motoare de drone producătorilor ruși de armament, declarându-le drept echipamente industriale de răcire. Acuzațiile sunt negate de Beijing.

Înaintea summitului Putin-Xi, Claus Soong, de la Institutul Mercator pentru Studii Chineze (MERICS) din Germania, a declarat pentru DW că actualul peisaj geopolitic a plasat Beijingul într-o poziție avantajoasă.

Atât Statele Unite, cât și Rusia au nevoie acum de China, deși în moduri opuse: Washingtonul caută să gestioneze relația cu un rival strategic, în timp ce Moscova dorește un partener cu interese geopolitice și energetice convergente.

Între timp, Beijingul nu are nevoie nici să se apropie de SUA pentru a crea un echilibru, nici să se distanțeze de tensiunile dintre Rusia și Occident, a adăugat Soong.

Ce vrea Putin de la Xi?

Trump a fost primit călduros de Xi și a plecat din Beijing într-o notă optimistă. Vizita lui Putin ar putea avea, parțial, scopul de a obține asigurări că eventualele progrese în relațiile chino-americane nu vor veni în detrimentul Moscovei.

Trump a catalogat întâlnirea cu Xi ca fiind una ”foarte reușită” și ”de neuitat”

Pentru Putin, prioritatea imediată este reafirmarea relațiilor apropiate cu Xi și evaluarea modului în care gândește în prezent conducerea chineză. O întrebare mai orientată spre viitor, sugerează Soong, este cine ar putea acționa ca mediator credibil, dacă Rusia ar căuta o cale de încheiere a războiului din Ucraina.

Semnale recente, inclusiv o paradă de Ziua Victoriei mai sobră și atacurile repetate ucrainene asupra infrastructurii petroliere ruse, sugerează că Moscova ar putea resimți oboseala războiului. Putin a sugerat chiar o apropiere de final a conflictului.

După invazia rusă pe scară largă în Ucraina, din februarie 2022, Putin s-a întâlnit frecvent cu Xi. Pentru Beijing, relația rămâne o prioritate strategică, notează Soong, chiar dacă balanța de putere este asimetrică: Rusia depinde acum mai mult de China decât invers.

Confruntat cu presiuni tot mai mari în Ucraina, Putin continuă să depindă de China în mai multe privințe, afirmă și Ding Shufan, profesor de studii est-asiatice la Universitatea Națională Chengchi din Taiwan. Acestea includ importurile continue de energie rusească de către China precum și accesul la bunuri cu dublă utilizare și la lanțuri de aprovizionare.

Pentru Soong este neclar dacă Beijingul își va modifica nivelul de sprijin, ”ca și cum ar controla robinetul”.

Ce vrea (și ce poate obține) Beijingul de la Moscova

”China nu își dorește război; nu este în interesul pe termen lung al Chinei”, este de părere Soong. Prin urmare, China este puțin probabil să exercite o influență majoră în actualele zone de conflict. ”Poate că nu este în interesul Chinei ca războiul din Ucraina să continue, dar ar reprezenta un risc și mai mare pentru China să vadă prăbușirea unui regim”. a explicat expertul de la Mercator pentru DW. Beijingul ar considera înlăturarea actualelor autorități din Iran și Rusia drept un rezultat negativ.

Soong susține că o Rusie slăbită sau instabilă ar reprezenta riscuri imediate pentru Beijing. Cele două țări împart o frontieră lungă, iar Moscova rămâne un partener strategic important pentru China. Asta înseamnă că Beijingul este puțin probabil să își dorească o înfrângere prea severă a Rusiei.

China a fost afectată și de tensiunile din jurul Strâmtorii Ormuz, care a dus la perturbări ale aprovizionării cu petrol. Având în vedere problemele interne precum supracapacitatea industrială, China are dificultăți în a-și exporta bunurile, dacă regiuni-cheie sunt destabilizate de conflicte.

Analiștii consideră că tensiunile din Orientul Mijlociu ar putea face energia rusească și mai atractivă pentru Beijing. Rusia a asigurat aproape 18% din importurile de petrol ale Chinei în 2025, comparativ cu aproximativ 13% venite din Iran și circa 42% de la alte state din Golf.

China este printre țările care pierd masiv din cauza blocadei strâmtorii Ormuz

Sancțiunile occidentale au împins Moscova să își redirecționeze exporturile spre est, în timp ce războiul americano-israelian împotriva Iranului continuă să alimenteze temerile privind traficul maritim prin Strâmtoarea Ormuz. Rusia are nevoie de piața chineză, iar China poate obține energie rusească la preț redus.

Summitul Putin-Xi: ce trebuie urmărit

Soong vede China și Rusia ca pe °un cuplu în același pat, dar cu vise diferite”: interesele celor două țări ar fi apropiate, dar nu identice.

Pentru China, unul dintre obiectivele-cheie este asigurarea unor surse de energie mai fiabile și mai sustenabile, fără a deveni însă prea dependentă de petrolul rusesc, ceea ce i-ar oferi Moscovei pârghii de influență.

Moscova și Beijingul ”dorm în același pat, dar visează diferit”, cred specialiștii

În absența unei agende clare a întâlnirii, Soong afirmă că ar putea exista semne ale unei posibile răciri a relației. Ar putea fi semnate acorduri, însă expertul avertizează că, pentru țări precum China și Rusia, astfel de înțelegeri reprezintă adesea începutul, nu finalul unui proces. Un exemplu în acest sens este banca de dezvoltare propusă de Organizația de Cooperare de la Shanghai: inițiată de China în 2010, aceasta a stagnat mai bine de un deceniu și, în ciuda unui nou impuls primit la summitul de la Tianjin din 2025, încă nu a devenit o instituție complet funcțională.

”Nu există un «parteneriat fără limite»”, subliniază Soong, referindu-se la retorica anterioară privind relațiile chino-ruse. Când Putin și Xi s-au întâlnit la Beijing, la începutul lui 2022, chiar înainte de invadarea Ucrainei de către Rusia, cei doi au proclamat că ”prietenia dintre cele două state nu are limite”. Totuși, oficialii chinezi au minimalizat ulterior această formulare, iar Fu Cong, pe atunci ambasadorul Chinei la UE, a descris expresia drept ”nimic mai mult decât retorică”.

Totuși, asta nu înseamnă că Beijingul și Moscova nu sunt aliniate. ”Dacă își cântărește opțiunile între Europa și Rusia, China știe că Rusia încă are mai mult de oferit”, conchide Soong.

Xin Lin - DW