Lumea înainte de Mandela: ce a însemnat Apartheidul

Când Warner Bros prezenta primul material video color, în Africa de Sud Apartheidul devenea legal. Când George Orwell publica romanul „O mie nouă sute optzeci şi patru”, relaţiile sexuale interasiale deveneau ilegale în Africa de Sud, iar oamenii erau mutaţi forţat pe criterii etnice. Când s-au lansat Bob Dylan şi The Rolling Stones, Nelson Mandela era arestat. Când se lansa M*A*S*H, negrii din Africa de Sud îşi pierdeau statutul de cetăţeni.

În timp ce lumea tot mergea înainte şi ajungea chiar pe Lună, Africa de Sud se întorcea în timp şi legaliza atrocitatea.

Segregarea rasială în Africa de Sud a început încă de când olandezii şi britanicii au colonizat regiunea, însă apartheidul a devenit regimul oficial abia după alegerile generale din 1948. Noua legislaţie clasifica locuitorii după patru grupuri etnice: „nativi”, „albi”, „de culoare” şi „asiatici”. Zonele cu locuinţe erau separate pentru fiecare grupă, iar relocarea se făcea prin forţă. 

Reprezentarea politică a celorlalte grupuri etnice în afară de albi a fost eliminată complet în 1970, iar începând cu acel an negrii şi-au pierdut rangul de cetăţeni, devenind din punct de vedere legal membri ai unuia dintre cele 10 triburi autonome numite bantustans. Dintre acestea, patru au devenit state independente.

Educaţia, serviciile medicale, spaţiile şi serviciile publice funcţionau în principiile segregării rasiale, iar negrii aveau acces la produse, bunuri şi servicii de calitate inferioară celor disponibile albilor. 

1948

Reconstrucţia după cel de-al Doilea Război Mondial continuă, este înfiinţată Organizaţia pentru Cooperare Economică şi Dezvoltare, scheletul pe care se va contrui apoi Uniunea Europeană. Warner Brothers prezintă primul material video color. Jocurile Olimpice se reiau după o pauză de 12 ani. 

În Africa de Sud, apartheidul este legalizat. Alegerile generale au fost câştigate de Partidul Naţional Herenigde, condus de clericul protestant Daniel Francois Malan, în baza unei platforme electorale bazate pe introducerea regimului de apartheid. Malan a devenit primul premier al acestui regim. 

1949

Se înfiinţează Consiliul Europei, Churchill ţine discursul în care vorbeşte pentru prima dată de o uniune europeană, Harry Truman devine preşedintele SUA, guvernul chinez este evacuat în Taiwan din cauza războiului civil. George Orwell publică romanul „O mie nouă sute optzeci şi patru”.

În Africa de Sud se introduce legea care interzice căsătoriile interasiale. Un an mai târziu va fi introdusă o lege care transforma relaţiile sexuale între oameni de rase diferite în infracţiune. 

1950

Ella Fitzgerald lansează primul album. Robert Schuman îşi prezintă planul pentru Europa, Truman dispune dezvoltarea unei bombe cu hidrogen. Izbucneşte Războiul Coreean, chinezii invadează Tibetul. 

În Africa de Sud este introdusă prima legislaţie amplă pentru apartheid. Segregarea rasială devine legală. Mii de familii au fost separate pentru că membrii nu făceau parte din aceleaşi grupuri etnice – exista diferenţa între negrii „nativi” şi „de culoare”. Se delimitează zone rezidenţiale pentru fiecare categorie rasială. Oamenii sunt mutaţi cu forţa. 

1951

În SUA este introdusă televiziunea în culori.

În Africa de Sud sunt înfiinţate instituţii guvernmentale separate pentru albi şi negri. 

1953

Stalin moare, Eisenhower devine preşedintele SUA, vârful Everest este escaladat pentru prima dată. În Berlinul de Est au loc primele proteste, iar sovieticii le curmă cu tancurile. Tito devine preşedintele Iugoslaviei, iar Hemingway câştigă Pulitzerul pentru „Bătrânul şi marea”. 

În Africa de Sud se aplică legislaţia pentru segregarea în Educaţie. Negrii erau pregătiţi doar pentru a deveni muncitori. 

1959

Castro vine la putere după fuga lui Batista, Elvis este un star internaţional, Jack Lemmon şi Tony Curtis fac roluri travesti în „Some Like It Hot”, alături de Marilyn Monroe. 

În Africa de Sud sunt create universităţi separate pentru negri, persoanele de culoare şi nativi. Universităţile existente nu aveau voie să admită studenţi negri. 

1962

Criza Rachetelor din Cuba, apare formaţia Rolling Stones, Bob Dylan lansează albumul de debut, John Coltrane cânta „Spiritual” pentru prima dată.

În Africa de Sud, Nelson Mandela este arestat şi va rămâne în detenţie 27 de ani. 

Anii 1970

Americanii se retrag din Vietnam, premiera M*A*S*H, Nixon demisionează, Hendrix şi Elvis mor, Eurovisionul este câştigat de ABBA cu piesa „Waterloo”.  

În Africa de Sud, negrii îşi pierd cetăţenia şi devin membri ai celor 10 triburi autonome din regiune. Scopul este asigurarea unei majorităţi albe în Africa de Sud. 

Negrii aveau voie să locuiască în oraşe doar dacă puteau dovedi că au locuri de muncă. Altfel, erau mutaţi cu forţa în zonele subdezvoltate. 

Pentru educaţia unui copil negru, statul cheltuia o zecime din costurile pentru şcolarizarea unui copil alb. 

Inspiraţi de Mişcarea Puterea Negrilor din SUA, studenţii sudafricani înfiinţează Mişcarea de Conştientizare a Negrilor, care promova mândria de rasă. Liderul mişcării, Steve Biko, a fost încarcerat în 1977 şi ucis în închisoare. 

Anii 1980

Umberto Eco publică „Numele trandafirului”, John Lennon este asasinat, este descoperită prima gaură în stratul de ozon, apare filmul „E.T.”

Africa de Sud trece prin al treilea deceniu de relocări forţate. Opoziţia faţă de regim este tot mai puternică, protestele se înmulţesc, zeci de mii de oameni cereau eliberarea liderilor anti-apartheid din închisori. Preşedintele Frederik Willem de Klerk începe negocierile pentru reformarea regimului, dar acestea nu sunt de ajuns. Manifestaţiile sociale continuă.  

1990

Eforturile pentru renunţarea la apartheid se intensifică. În februarie, Nelson Mandela este eliberat. Patru ani mai târziu au loc primele alegeri libere din Africa de Sud, iar Mandela devine preşedinte.