Alba-neagra cu impozitele. PSD și PNL au anunțat astăzi doar reforma bugetară. Măsurile fiscale rămân în aer | ANALIZĂ

Premierul Marcel Ciolacu și Marcel Boloș, ministrul Finanțelor Publice, au anunțat astăzi (2 august) într-o conferință comună de presă susținută la Palatul Victoria varianta finală a mult-anticipatei reforme bugetare. Niciunul dintre cei doi politicieni nu a oferit însă nicio lămurire cu privire la latura fiscală a acestui pachet de măsuri, în ciuda dezbaterilor aprinse pe această temă.

Marcel Ciolacu și Marcel Boloș (stânga), în conferință la Palatul Victoria. FOTO: Profimedia

Marcel Ciolacu și Marcel Boloș s-au limitat de a vorbi despre reducerile pe care le-au calculat pentru cheltuielile din sectorul public, iar acestea se bazează în cea mai mare parte pe „reducerea de posturi vacante” și plafonarea unor salarii și sporuri. 

Totuși, subiectul măsurilor care au cauzat nemulțumire în spațiul public, adică majorarea unor impozitele și taxe, nu a fost atins decât în întrebările puse de jurnaliști după conferință. Deși reforma prezentată astăzi a fost anunțată drept „varianta finală”, iar cei doi politicieni au numit-o în repetate rânduri „fiscală”, Ministrul Finanțelor a subliniat că în privința componentei fiscale Coaliția de Guvernare nu a ajuns la un consens, prin urmare măsurile sunt încă pe masa negocierilor. 

Pe fiscalitate s-a făcut brusc liniște

Cel mai recent proiect al reformei fiscale a fost scurs marți (1 august) pe surse, din Ministerul Finanțelor, și arată că guvernanții iau în calcul aplicarea unor impozite și de trei ori mai mari pentru microîntreprinderi. „Cine se ocupă cu asemenea măgării, să dea un proiect de Ordonanță de Urgență a Guvernului neactualizat? Ce a apărut în proiect este o informație care tulbură apele aiurea”, a spus Marcel Boloș. 

Totuși, în spațiul public nu au apărut alte propuneri de măsuri mai noi, iar politicienii nu au dat detalii despre cum s-au modificat acestea față de proiectul de OUG apărut ieri pe surse. 

Singura declarație a ministrului Finanțelor pe această temă a fost una de întărire a nevoii de creștere a gradului de colectare în câteva domenii unde există stimulente fiscale. „Noi am adoptat facilități fiscale, foarte bine. Ce s-a întâmplat în realitate: au ajuns zone de optimizare fiscală - și sunt foarte elegant când le numesc așa. Ce înseamnă de fapt: cum să folosim facilitățile fiscale ca să nu plătesc bani la stat”, a spus Boloș. 

Concret, proiectul ajuns în spațiul public arată că guvernanții iau în calcul creșterea impozitului pe venit pentru microîntreprinderile care au venituri mai mari de 300.000 de lei de la 1% la 3%. Totodată, impozitul pe dividende ar putea crește de la 8% la 10%. 

Apoi, toate microîntreprinderile care activează în domeniile IT și HoReCa ar putea plăti impozit de 3%, nu de 1%, cât era până acum. 

Construcțiile și Agricultura, victime colaterale

Această măsură a pornit din dorința guvernanților de a crește gradul de colectare în cele două domenii cu rată ridicată de profitabilitate, unde autoritățile au motive să creadă că organizarea ca persoană juridică este, în realitate, o formă de eludare a taxelor. Practic, sunt vizați în special IT-iștii care lucrează la propriile firme și taie facturi. Întrucât IT-ul rămâne scutit de impozitele pe muncă, firmele pe care aceștia le dețin nu plătesc statului contribuțiile pe care angajatorii le plătesc pentru angajați. 

Reforma propusă nu vizează însă eliminarea acestei facilități fiscale care permite angajatorilor din IT să nu plătească impozite și contribuțiile de muncă pentru angajați, iar sectorul pare că va rămâne unul în care salariații nu au un salariu brut și unul net, ci primesc suma integrală negociată cu angajatorul. 

În schimb, însă, această măsură este luată în calcul pentru sectorul Construcțiilor și Agricultură, unde angajatorii ar putea începe să plătească contribuții sociale și de sănătate. Spre deosebire de IT, unde facilitățile fiscale au fost introduse ca parte a unei strategii naționale de stimulare a dezvoltării pe acest segment cu potențial, în Construcții și Agricultură considerentul de la baza acordării acestui stimulent fiscal a fost în primul rând deficitul uriaș de forță de muncă, cauzat în principal de salariile mici și exodul românilor în Diaspora. 

Prin eliminarea acestei excepții, mai bine de 750.000 de persoane angajate în aceste domenii vor fi afectate. Cele mai recente statistici arată că numărul angajaților din Construcții se ridica, la finalul lui 2022, la aproximativ 500.000 de persoane, în timp ce numărul angajaților din Agricultură depășea 250.000 de persoane. Comparativ, sectorul IT-ul are 200.000 de angajați. 

Doar pentru Construcții, eliminarea acestei facilități ar însemna o scădere cu 780 de lei a salariului net încasat de angajați, arată reprezentanții sindicatelor. În Agricultură, excepția a început să se aplice doar din 2022, producând practic efecte doar în ultimul an.  

Impozitele pe muncă, principala sursă de venit a statului

Reforma anunțată de coaliția de guvernare se împarte pe două paliere principale - bugetar și fiscal. Prima vizează eficientizarea aparatului public și reducerea cheltuielilor bugetare, un deziderat constant pentru România. Al doilea este prezentat drept creșterea gradului de colectare la bugetul de stat, fiind știut faptul că România are o problemă serioasă în acest sens. 

Concret, România colectează la bugetul de stat echivalentul a aproximativ 27% din PIB, în timp ce media UE se ridică la peste 40%, conform datelor Eurostat. Cel mai mare decalaj se înregistrează la colectarea impozitului pe venit, vizat acum de reforma fiscală. România colectează anual echivalentul a 2,4% din PIB din impozitul pe venit, în timp ce media europeană este de aproape patru ori mai ridicată, la 9,8%. 

În paralel, însă, media evaziunii fiscală la nivelul Uniunii Europene este calculată la 0,46% din PIB. În România, în schimb, specialiștii o calculează la cel puțin 10% din PIB, ceea ce o plasează pe primele locuri în clasament. 

Cel mai ridicat impozit pe muncă din UE

Din ceea ce colectează statul, cea mai mare parte vine din impozitele directe și indirecte pe muncă - adică diferența dintre salariul brut și net, care se virează lunar de către angajator direct la bugetul de stat. În cazul unui salariu minim pe economie, stabilit la 3.000 de lei din ianuarie 2023, angajatul primește efectiv 1.898 de lei, restul de 1.102 lei mergând direct la stat, sub formă de asigurări sociale, asigurări de sănătate și impozit pe venit. 

Cu alte cuvinte, impozitele pe muncă sunt principala sursă de venit a bugetului de stat. Conform unui studiu KPMG, România are cel mai ridicat grad de taxare a muncii din UE, care se ridică în total la peste 40%.  

Nivelul plasează România semnificativ peste celelalte țări din Europa Centrală și de Est. În Slovacia, gradul este puțin sub 18%, în Bulgaria este de 22,4%, în Polonia se ridică la 29,3% și în Ungaria la 33,5%. 

Cele mai recente statistici arată că România are peste 5,8 milioane de salariați activi. Dintre aceștia, 4,5 milioane lucrează în mediul privat, iar restul la stat. Sectoarele cu cel mai ridicat număr de angajați sunt industria prelucrătoare și comerțul, cu câte un milion de angajați, apoi vin construcțiile, transporturile și depozitarea, cu câte jumătate de milion de angajați. 

În total, 1,3 milioane de oameni lucrează pe salariul minim pe economie. 

Cine angajează în România

Deloc surprinzător, statul este cel mai mare angajator din România, cu aproximativ 1,3 milioane de bugetari. Doar companiile aflate în subordinea statului (aproximativ 1.300 de societăți) numără în jur de un sfert de milion de angajați. La umbra acestora stau alte 204.000 de posturi vacante, adică prevăzute în organigrame, dar neocupate. Despre acestea și cum anume funcționează economisirea la bugetul de stat prin desființarea unor posturi vacante, mai jos. 

Apoi, peste 1,4 milioane de români sunt angajați la microîntreprinderi. Conform definițiilor legale, o microîntreprindere este o societate comercială înregistrată în România care 0-9 angajați și venituri anuale mai mici de echivalentul a jumătate de milion de euro. Cele fără niciun angajat sunt obligate să achite impozit pe venit de 16%, cele care au minimum un angajat plătesc 1%. Cele care au venituri mai ridicate de echivalentul a 88.500 de euro devin plătitoare de TVA. 

Doar în perioada ianuarie 2022 - ianuarie 2023, microîntreprinderile din România au creat 300.000 de locuri de muncă. 

După microîntreprinderi vin IMM-urile (întreprinderile mici și mijlocii). Acestea trebuie să aibă mai puțin de 250 de angajați și au o cifră de afaceri mai mică de 50 de milioane de euro. În total, aproape 1,7 milioane de români sunt angajați la IMM-uri. 

Apoi sunt marile companii, cu mai mult de 250 de angajați. În total, acestea au 1,4 milioane de angajați. 

Economisim din desființarea unor salarii ipotetice

Celălalt palier al reformei anunțată astăzi, cel bugetar, nu se atinge de numărul bugetarilor. Singurele posturi desființate vor fi prin ”reducerea posturilor vacante”. 

Practic, vor fi desființate locuri de muncă neocupate, dar cuprinse în organigrama instituțiilor publice. În prezent există 204.000 astfel de posturi vacante, dar nu este clar câte dintre ele vor fi desființate. Deși este evident că măsura nu aduce economii directe la bugetul de stat, pentru că aceste funcții neocupate nu sunt remunerate, ministrul Finanțelor a explicat că desființarea lor - adică o măsură pur scriptică - va produce efecte concrete, astfel: un șef de direcție care are în subordine astfel de angajați inexistenți nu se va mai califica să fie șef de direcție, prin urmare va pierde o serie de sporuri și i se va schimba salariul de încadrare după pierderea funcției de conducere. 

Această măsură este cumulată cu o regulă care prevede că un Serviciu dintr-o instituție publică (spre exemplu, Serviciul de Relații cu Publicul dintr-o primărie) trebuie să aibă minimum 10 angajați reali (nu posturi vacante în organigramă) pentru a-și păstra statutul și bugetul de Serviciu. Altfel, el va fi desființat scriptic, vor dispărea funcțiile de conducere asimilate lui și angajații reali și atribuțiile acestora vor trece la instituția-mamă din care face parte. 

Același lucru se va întâmpla și cu Direcțiile din cadrul instituțiilor, care trebuie să aibă minimum 20 de angajați reali, și cu Direcțiile Generale, care trebuie să aibă minumum 40 de angajați reali. 

Totodată, numărul funcțiilor de conducere din instituțiile publice va fi redus de la 12% la 8%. 

Împreună, aceste măsuri vor însemna „o reducere a șefimii cu 30%”, a declarat Marcel Boloș. 

Salariile din Consiliile de Administrație, plafonate

În ceea ce privește însă posturile ocupate real în sectorul public, acestea nu sunt vizate de vreo măsură de reducere. Ministrul Finanțelor a vorbit despre cei 250.000 de angajați din companiile de stat și cele subordonate autorităților locale. Costurile cu personalul ale acestora se ridică anual la 14 miliarde de lei (aproximativ 2,8 miliarde de euro sau 1% din PIB). 

Alte măsurile care vizează aceste companii sunt salariale, prin plafonarea remunerației și a sporurilor. În primul rând, numărul de membrii din Consiliile de Administrație (CA), Consiliile de Supraveghere și orice alte structuri de conducere de tip consiliu din acestea va fi limitat la șapte. 

Tradițional, aceste posturi (remunerate din bugetul companiei publice, adică de la stat) sunt cele mai bănoase din România. Cei mai bine plătiți bugetari români au fost, constant, cei care au cumulat astfel de funcții de membru în Consilii de Administrație sau de Supraveghere. 

Acum, măsurile propuse limitează remunerația fixă a acestora la trei salarii (anterior plafonul era de șapte salarii). Componenta variabilă a remunerației rămâne de șase salarii, cât era și până acum, dar va fi condiționată de starea financiară a companiei publice. Dacă aceasta are datorii și nu are profit, componenta variabilă din remunerația membrilor CA nu se va acorda. 

Ministrul Finanțelor a anunțat și o supraveghere mult mai atentă a cheltuirii banilor din aceste companii, cu plafonarea diurnelor, a cheltuielilor pentru deplasări, a abonamentelor de telefonie mobilă și a costurilor parcurilor auto. Vor fi limitate și sumele pe care aceste companii le pot oferi ca sponsorizări. 

Deocamdată, guvernanții nu au oferit un orizont clar privind prezentarea măsurilor fiscale care vor veni în completarea planului de reducere a cheltuielilor bugetare.