Iniţial, decizia Fitch pentru România a fost „junk” şi s-a răzgândit la contestaţia statului român. La Moody’s mai ține?

Nu e clar care au fost argumentele (milogeala) statului român pentru modificarea ratingului acordat iniţial României. În finalul comunicatului agenţiei Fitch se spune:

„În conformitate cu politicile agenției Fitch, emitentul a formulat o contestație și a furnizat informații suplimentare către Fitch, ceea ce a condus la o decizie de rating diferită de concluzia inițială a comitetului de rating”.

Putem doar bănui că partea română a explicat agenției Fitch care ar fi consecinţele în plan economic şi bugetar a decizie de „junk”. Şi i-a „înduplecat”.

Pe 7 august aşteptăm decizia agenţiei Moody’s în privinţa ratingului acordat României. Nu mă aştept să funcţioneze iarăşi „milogeala”.

Principala piatră de moară care atârnă de gâtul României este instabilitatea politică, pornită de la moţiunea de cenzură iniţiată de PSD şi AUR. Iniţial, moţiunea de cenzură cerea plecarea lui Bolojan pentru menţinerea coaliţiei anterioare moţiunii de cenzură. Dar PNL a făcut front comun în favoarea lui Bolojan şi a dat peste cap planurile PSD. Şi preşedintele Nicusor Dan a fost prins în offside, şi nu are de trei luni nicio soluţie pentru rezolvarea situaţiei create. Ştie una şi bună. PSD şi PNL să se „pupe”, că altă variantă nu există. Adică guvern de tip USL  care ne-a adus în situaţia în care suntem astăzi.

PNL şi Bolojan au înţeles şi au spus NU acestei reluări a păcatului originar. PSD vrea o guvernare care să permită baronilor şi clientelei de partid să fure din bugetul de stat. Bolojan şi PNL afirmă că trebuie spus odată STOP acestui tip de guvernare, înrădăcinat de 36 de ani în România.

Agenţiile de rating privesc rezultatele activităţii economice şi bugetare: creşterea economică, deficitul bugetar, comercial şi de cont curent, datoria externă, şi altele asemenea. Instabilitatea politică este un factor negativ, dar nu Fitch sau altă agenţie pot da soluţie pentru „păruiala” partidelor. Ele doar constată şi dau verdictul.

Ce ne aşteaptă dacă Moody’s şi S&P ne plasează în „junk” s-a tot scris şi e clar pentru toată lumea. România devine nefinanțabilă şi nu mai are bani de pensii şi salarii bugetare.

Nici pentru evitarea unei astfel de situaţii catastrofale politicienii nu găsesc soluţii. Şi în primul rând PSD, care a distrus coaliţia creată după alegerile din 2025.

Guvernul Bolojan a încercat şi încearcă să mai cârpească ce se mai poate. Dar cu PSD în guvern mergea cu frâna de mână trasă, iar acum este guvern interimar fără puteri depline.

PSD îi cere lui Bolojan să plece şi ce să facă? Să încuie Palatul Victoria? Cu alt premier interimar din actualul guvern, nu este acelaşi lucru?

Dacă Moody’s ar plasa România în „junk”, consecinţele ar fi:

-Creșterea imediată a costurilor de împrumut. Investitorii ar cere dobânzi mai mari pentru obligațiunile românești. La un necesar anual de finanțare de peste 40 de miliarde de euro, chiar și o creștere cu 0,5–1 punct procentual a dobânzii înseamnă sute de milioane de euro anual în plus.

-Ieșirea unor investitori instituționali. Numeroase fonduri de pensii, companii de asigurări și fonduri mutuale au mandate care le interzic să dețină obligațiuni junk. Acestea ar fi obligate să vândă titlurile românești, ceea ce ar pune presiune suplimentară pe piață.

-Deprecierea leului. Cererea mai redusă pentru activele românești ar pune presiune pe cursul de schimb. Banca Națională a României ar putea interveni, dar cu costuri semnificative.

-Dobânzi mai mari în economie. Statul se împrumută mai scump, iar acest lucru se transmite, de regulă, și către creditele acordate companiilor și populației.

-Presiune asupra investițiilor. Unele investiții străine ar putea fi amânate până când situația fiscală și financiară se stabilizează.

Nici preşedintele Nicușor Dan nu are soluţii. Poate este necesar să traversăm deşertul numit „junk”,  pentru a înţelege cu cine să votăm data viitoare. Să pricepem odată că nu poţi cheltui banii pe care nu-i ai.