Domeniul cu cele mai bune șanse de titularizare în 2026. „Ministerul Educației a înțeles nevoia și ne-a alocat mai multe posturi”

După ce ani la rând s-a vorbit despre faptul că este nevoie în școli de consilieri și că în continuare prea puțini elevi au acces la serviciilor lor, Titularizarea 2026 a dat cele mai mari șanse candidaților pe posturile de consiliere și sprijin.

Titularizarea 2026 le-a oferit candidaților cele mai bune șanse la un post de consilier FOTO: arhiva

Absolvenții de Psihologie, Pedagogie, Psihopedagogie Specială, Pedagogie Socială, Sociologie, Pedagogia Învățământului Primar și Preșcolar (PIPP) au avut în 2026 șanse foarte bune să se stabilizeze pe un post în învățământ. În ultimii trei ani au fost deblocate aproximativ 3.000 de posturi în sistem, cel mai consistent val fiind chiar anul acesta, astfel că sute de catedre complete, titularizabile, au fost scoase la concurs în 2026.

În școlile din toată țara, dar în special în mediul rural, este nevoie mare de profesori-consilieri școlari și de profesori itineranți/de sprijin.

În unele județe lista posturilor vacante a fost mai generoasă, în altele, în care de-a lungul ultimilor ani a fost concurență mare și s-au tot ocupat catedre, posturile au fost mai puține. Cert este însă că, punând în balanță cu alte specializări, absolvenții facultăților menționate mai sus au fost printre privilegiații care s-au putut lupta pentru posturi titularizabile (cu viabilitate de cel puțin 4 ani), nu doar pentru cele disponibile la suplinire, alături de educatoare (inclusiv posturi noi din creșă) și de învățători.

Rămân în continuare cu speranțele, de la un an la celălalt, candidații la discipline precum Limba Română, Matematică, Istorie sau Geografie. Posturile titularizabile în aceste cazuri au fost extrem de puține și „vânate” de sute de candidați pe județ.

Șansa mare a specialiștilor din domeniile consiliere și sprijin o reprezintă nu atât numărul extrem de generos de ore disponibile, cât faptul că acestea sunt constituite în catedre complete, viabile cel puțin 4 ani, ceea ce se traduce în posibilitatea reală de a fi angajați pe viață în sistem.

Mai puțini candidați bine pregătiți la psihopedagogie specială

Am luat spre analiză cazul județului Olt, unde Centrul Județean de Resurse și Asistență Educațională (CJRAE) a anunțat vacante pe perioadă nedeterminată (titularizabile) 12 catedre de profesor – consilier școlar și alte 17 catedre de profesor itinerant/de sprijin. Pentru catedrele de consilier școlar, din cei 25 de candidați cu note (inițial au intrat în cursă 31 de candidați, ulterior s-au retras 5), au obținut note peste 7,00, prin urmare se pot titulariza, exact 12 candidați.

Situația stă în schimb diferit pentru posturile de consilier de sprijin. S-au înscris să susțină proba scrisă – la psihopedagogie specială – 19 candidați, dintre aceștia retrăgându-se cinci. Din cei 14 rămași în cursă, șase au obținut note sub 5,00, alți trei au reușit note între 5,00 și 6,99, iar cinci – note de cel puțin 7,00 (și se pot titulariza).

„Se pare că, iată, Ministerul Educației a înțeles nevoia de sprijin educațional, terapie logopedică, iar în ultimii ani ne-a alocat mai multe posturi, astfel încât să acoperim în mare parte nevoia de suport”, a declarat directorul CJRAE Olt, psih. Theodora Țecu.

Dintre candidații cu note peste 7,00 care s-au înscris pentru posturile de consilier școlar sunt și persoane din alte județe, ceea ce ridică riscul ca aceste posturi să rămână, peste un an, din nou vacante dacă cei care le vor ocupa vor dori să ajungă în județul de domiciliu.

80% dintre candidați au revenit la concurs

Dintre candidații care s-au prezentat în acest an la concurs, 80% sunt deja profesori-consilieri în sistem.

„Noi ne uităm acum pe situația rezultatelor înregistrate și vedem că 80% dintre candidați sunt cei care au mai participat la examen în sesiunile anterioare. Sunt colegii noștri care acum iată că au luat note peste 7, ceea ce indică, cu o mare probabilitate, faptul că vor rămâne în sistem. Pe ceilalți doi nu i-am regăsit pe listă în celelalte județe, ceea ce, din nou, indică faptul că e posibil să rămână și aceia”, a precizat Țecu.

Și dacă pentru profesorii-consilieri situația este cu mult mai bună decât cu ani în urmă, este nevoie foarte mare de profesori itineranți și de sprijin, pentru că numărul elevilor cu cerințe educaționale speciale (CES) este în creștere, iar posibilitățile actuale de sprijin ale CJRAE sunt limitate. „Pe domeniul psihopedagogiei speciale, mai exact profesorii itineranți și de sprijin, în continuare avem nevoie de specialiști și de posturi. Nu reușim să ajungem în toate școlile din județ. Reușim să acoperim în mare parte zona urbană, însă zona de învățământ rural, mai puțin”, a mai spus șefa CJRAE Olt.

În medul rural, acolo unde și deficitul este mai mare, un profesor itinerant/de sprijin are în sarcină trei școli. „Dacă ne uităm pe situația posturilor, remarcăm faptul că majoritatea posturilor au fost alocate în zona rurală. Este deficit și avem și solicitări din partea domnilor directori. Sunt școli care cuprind foarte mulți copii cu cerințe educaționale speciale și e o nevoie reală de sprijin educațional. Cu toate acestea, la nivelul județului, avem un număr de 21 de profesori itineranți și de sprijin, ceea ce în continuare este insuficient raportat la numărul de copii cu cerințe care există în județ”, a mai punctat psih. Theodora Țecu.

În tot județul Olt, sunt 1.200 de elevi și preșcolari care au certificat de orientare școlară și pentru care în școli ar fi nevoie de personal calificat pentru a li se oferi sprijin la clasă. Numărul copiilor fără certificat de orientare școlară, dar care au nevoie de sprijin, este însă mai mare, situație probabil valabilă în toată țara. Ajutorul specialiștilor CJRAE pentru evaluarea și emiterea certificatului este solicitat atât din partea părinților, cât și din partea directorilor școlilor, precizează Țecu. În continuare mai sunt părinți reticenți, sau care acceptă greu realitatea că fiul/fiica are cerințe educaționale speciale.

„Noi, de regulă, le explicăm părinților beneficiile. Și facem referire la condițiile de egalizarea șanselor la liceu, la locurile speciale pe care le pot ocupa la liceu, la sprijinul educațional de care pot beneficia pe parcursul claselor primare și gimnaziale. Facem referire inclusiv la alocația de hrană, care pentru mulți dintre părinți este un argument suficient care să îi convingă să ne aducă dosarul pentru eliberarea certificatului de orientare școlară. De menționat este că un post de profesor itinerant și de sprijin se normează la un efectiv de 8-12 elevi cu cerințe educaționale speciale. Aceștia nu trebuie neapărat să fie cuprinși în aceeași școală. Pot fi trei școli alăturate care ne fac solicitare, iar noi alocăm un post de profesor itinerant și de sprijin la cele trei școli. Avem, spre exemplu, Potcoava – Mărgineni – Colonești; Vulpeni – Găvănești – Iancu Jianu. Sunt directori care au discutat despre problema copiilor cu cerințe educaționale speciale, au constatat faptul că este nevoie de un profesor itinerant și de sprijin iar solicitarea a venit din partea tuturor celor trei școli. Astfel am reușit să alocăm un post în zona respectivă”, a explicat Țecu.

Profesorul de sprijin nu este „umbra” copilului cu CES

Numărul de copii cu CES pentru alocarea unui post de profesor itinerant este în continuare ridicat, spune specialistul, raportat la nevoia reală de intervenție în cazul unui elev. În teren realitatea este însă și mai dură, profesorii itineranți lucrând cu și mai mulți copii decât prevede metodologia.

„Efortul nostru este acela de a acoperi cât mai mult nevoile, cu riscul de a supraîncărca activitatea profesorului itinerant și de sprijin”, mai spune Țecu.

Profesorul de sprijin are atribuții clare și acestea nu sunt acelea de „facilitator”, adică „umbra” care ar trebui să însoțească la școală un copil cu nevoi speciale.

Facilitatorul poate să fie un terapeut, unul dintre părinți, o persoană în care copilul are încredere, un aparținător. „Consilierul școlar sau profesorul itinerant nu poate să joace acest rol de facilitator în paralel cu rolul său de profesor itinerant sau consilier școlar, pentru că nu îi permite programul. Oricât de mult ne dorim, lucrăm foarte mult pe integrare școlară, însă a asista un copil permanent necesită un număr de ore pe care nu ne permitem să îl alocăm. Așa că acest rol îi revine unei persoane desemnate de părinte”, subliniază psih. Theodora Țecu.

Unei familii care are în îngrijire un copil cu nevoi educaționale speciale îi este astăzi foarte greu să asigure acest sprijin, însă sunt în lucru politici publice care ar urma să facă mai ușor de asigurat un facilitator în astfel de cazuri, a mai spus Țecu.

Cât despre profesorii consilieri, prevederile legii Educației vorbesc de o normare de 500 de elevi/consilier. În realitate norma este mult mai mare, în județul Olt media fiind de aproximativ 700 elevi/consilier. Calculele sunt realizate raportat la numărul de elevi înmatriculați în școlile în care există consilier școlar, altfel, dacă raportarea s-ar face la numărul total de elevi, s-ar ajunge la cifre „pe care le vom privi cu lacrimi în ochi”.

CJRAE Olt reușește în prezent să asigure consilieri școlari în 140 de școli din 160 câte are județul. Rămân în continuare 20 de unități școlare cu personalitate juridică (prin urmare, numărul de structuri școlare poate fi mai mare de 20) în care ajung, la nevoie, direct specialiștii de la centrul județean.

Echipele integrate de la nivelul localităților, o altă oportunitate pentru specialiști

Pentru psihologi și alți specialiști din domeniul consiliere și sprijin care ratează șansa de a ocupa un post în învățământ, o altă oportunitate o reprezintă echipele integrate care funcționează sau urmează să funcționeze la nivelul localităților rurale. Printr-un parteneriat între Ministerul Educației, Ministerul Muncii și Ministerul Sănătății, se derulează în această perioadă un proiect finanțat din fonduri europene care implică formarea unei echipe comunitare integrate: consilier școlar, asistent social și asistent medical.

Echipa integrată este o oportunitate atât pentru specialiști, care se pot astfel angaja, cât și pentru familiile și școlile care nu pot beneficia, altfel, de serviciile unui consilier școlar.

„În localitățile în care noi nu avem cabinet școlar de asistență psihopedagogică există posibilitatea angajării în cadrul primăriei, pe acest proiect, a unui consilier școlar”, a mai precizat Theodora Țecu.

Psihologia, un domeniu care atrage din ce în ce mai mulți tineri

Deși în 2026 se înregistrează cu siguranță un vârf în ceea ce privește scoaterea la concurs a posturilor de profesor-consilier și profesor itinerant/de sprijin, această specializare va fi căutată și în ani următori în sistemul de educație. În plus, firmele se orientează la rândul lor către astfel de specialiști pe care să-i aibă în zona de Resurse Umane, plus necesarul de personal calificat care vine din zona privată, serviciile de consiliere/terapie fiind în continuă expansiune. Cel mai probabil această tendință a fost observată și de către tineri, care în 2026 au luat cu asalt universitățile, la admiterea la Psihologie înregistrându-se cifre record, chiar de peste 20 de candidați/loc. Unele universități și-au recrutat viitorii studenți și în urma unui examen propriu, altele au preferat să-și selecteze studenții doar pe baza rezultatelor de la Bacalaureat și, eventual, rezultatele la disciplinele specifice obținute în anii de liceu.