In 2023 România a platit doar dobânzi la credite 31 de miliarde de lei. In 7 ani va plăti 250 de miliarde de lei

Deficitul bugetar este bomba cu ceas care ticăie sub scaunele politicienilor de la guvernare, acum în prag de alegeri.

Iniţial, guvernul Ciolacu a sperat să amâne pentru 2025 rezolvarea problemei deficitului bugetar, dar CE n-a fost de acord.

Contextul UE

Pe 26 iulie, Consiliul Uniunii Europene a deschis proceduri oficiale împotriva statelor membre care se confruntă cu un deficit excesiv.

Consiliul a decis ca, în cazul României, să rămână deschisă procedura existentă deja de deficit excesiv (PDE). Pe lângă România, au intrat în PDE Franţa, Italia, Belgia, Ungaria, Malta, Polonia şi Slovacia.

Într-un comunicat al Consiliului UE se arată că "România, care este în procedura de deficit excesiv din 2020, nu a luat măsuri eficiente pentru a-şi corecta deficitul şi, prin urmare, procedura ar trebui să rămână deschisă".

Dintre statele membre aflate în procedura de deficit excesiv, în 2023, Italia a avut cel mai ridicat deficit bugetar (7,4% din PIB), urmată de Ungaria (6,7% din PIB), România (6,6% din PIB), Franţa (5,5% din PIB), Polonia (5,1% din PIB), Malta şi Slovacia (ambele cu 4,9% din PIB) şi Belgia (4,4%).

Deficitul României a crescut de la 37 miliarde euro pe primele 6 luni ale anului 2023, la 63,67 miliarde euro pe primele 6 luni ale lui 2024, o creştere de 70%.

Veniturile totale pe primele 6 luni din 2024 au înregistrat o creştere de 13,5% (an/an). În timp ce cheltuielile o creștere  21,2% în termeni nominali.

De la 1 septembrie intră în vigoare recalcularea pensiilor, care înseamnă costuri cu 2 miliarde de lei mai mari decât cele prevăzute iniţial, greșit calculate . La cât se va duce deficitul în lunile următoare, nu este clar. Dintr-un calcul enunţat de premierul Ciolacu ar rezulta un deficit pe 2024 de 8,3% din PIB, adică vom deveni „campionii” UE la acest capitol.

Dacă iniţial se ştia că trebuie să prezentăm CE măsurile de reducere a deficitului bugetar până pe 15 octombrie, acum termenul a fost avansat la 1 septembrie. Ministerul de Finanţe a primit sarcina de la Coaliţie să prezinte până pe 1 septembrie planul de măsuri cerut de CE. Este foarte puţin probabil ca CE să se declare de acord cu măsurile guvernului Ciolacu, bazate pe minciuni. Cel mai probabil le va respinge, şi va opri finanţarea României din bani europeni, exact în prag de alegeri, bomboana pe coliva Coaliţiei.

Şi PNL se opune creşterii de taxe şi impozite, aşa că nu se ştie pe ce principii bugetare va funcţiona viitoarea coaliţie, dacă va fi tot PSD-PNL.

In 2023 România a platit doar dobânzi la creditele angajate 31 de miliarde de lei. Cat două autostrăzi Ploiesti-Brasov. In 7 ani va plăti circa 250 de miliarde, cât toate autostrăzile necesare României.

Minciunile lui Ciolacu

Ciolacu se jură că nu vor fi noi măriri de taxe şi impozite, şi nici nu se va umbla la aparatul bugetar, că vin alegerile în noiembrie şi decembrie. Atunci ce măsuri de reducere a deficitului vor fi adoptate?

Probabil vor apare noi acte normative, gen OUG „trenuleţ”, „steguleţ” şi alte simbolistici care, ghinion, n-au adus o mărire substanţială a veniturilor la nivelul cheltuielilor, cum se văd cifrele prezentate. Nici nu va fi posibil pe termen scurt să crească eficienţa ANAF, din cauza corupţiei, lipsei digitalizării şi, mai ales, a lipsei conformării voluntare. Acesta este motivul pentru care ţările vestice colectează la buget 40-45% din PIB, în timp ce România abia 27% din PIB. Românii nu-şi plătesc benevol taxele şi impozitele, pentru că văd corupţia, pensiile speciale, salariile nesimţite de la vârful puterii, la  clientela  partidelor politice.

Scăderea deficitului bugetar în următorii 7 ani

 Economistul Radu Crăciun spune că această variantă ar fi un „măr otrăvit”. În viitorii 7 ani România va plăti sume exorbitante pe dobânzile din ce în ce mai mari la care se împrumută. Datoria publică este ca un bulgăre de zăpadă, pe măsură ce creşte te împrumuţi mai mult să plăteşti rate şi dobânzi, deficitul creşte, iar te împrumuţi şi tot aşa.  În plus, în cazul unor crize sistemice mondiale, de securitate, financiare, comerciale, ce nu pot fi excluse, dobânzile ar putea creşte la cer, iar investitorii să considere că România nu mai oferă suficiente garanţii pentru a returna împrumuturile. În cazul acesta România devine nefinanțabilă.

Deficitul bugetar nu se duce în investiţii

75% din buget se duce pe cheltuieli structurale, salarii, ajutoare sociale, cheltuieli de funcţionare a unei armate de 1,3 milioane de bugetari. Cheltuielile legate de înarmare au crescut şi ele, aşa că pentru investiţii rămân circa 20% din PIB. A spune că deficitul bugetar se duce în  investiţii este o minciună grosolană emisă de Ciolacu.

Împrumuturi record, ce depăşesc legea bugetului pe 2024

Doar în luna iulie guvernul a împrumutat 13 miliarde de lei, ajungând la o sumă totală împrumutată pe primele 6 luni la 148 miliarde de lei. În condiţiile în care în legea bugetului erau prevăzute împrumuturi de 181 de miliarde lei pe tot anul 2024. Vom ajunge la o sumă împrumutată de 300 miliarde lei la sfârşitul anului? Dar dacă nu mai primim banii europeni din PNRR şi din exerciţiul financiar în curs, cu cât ne vom împrumuta să le compensăm?

Mintea premierului Ciolacu nu este obişnuită să gândească în termeni macro economici şi finaciari. Cu bugetul zice că o ducem bine! El ştie să se descurce la o covrigărie...

Soluţia pe care o văd toţi economiştii ar fi scăderea cheltuielilor de funcţionare a statului român. Pe care premierul Ciolacu nu vrea să o adopte pentru că vin alegerile. Dar CE nu ţine cont de alegerile noastre şi ne cere măsuri până la 1 septembrie, altfel nu primim bani europeni.

Cum va ieşi Ciolacu din dilema asta?